Portul Baku, compania feroviară de transport de marfă OBB Austria și grupul olandez Cabooter intenționează să dezvolte transportul cargo de mărfuri pe ruta trans-caspiană pentru transportul de marfă, a declarat portul menționat într-un comunicat remis public marți, relatează agenția rusă de presă Interfax.
Doru Cireașă
Portul Baku, operatorul austriac OBB Marfă din Austria și grupul olandez Cabooter intenționează să dezvolte transportul de marfă între Europa și Asia, a declarat portul menționat într-un comunicat remis public marți, relatează agenția rusă de presă Interfax.
“Pe 25 noiembrie, Portul Baku, OBB și Cabooter Olanda au semnat un acord privind întărirea și extinderea traficului de marfă din Europa către Asia Centrală și China, pe ruta internațională de transport trans-caspian (coridorul mijlociu) “, se arată în declarație.
Ministrul federal austriac al Transporturilor, Inovației și Tehnologiei, Andreas Reichhardt, spune: „Memorandumul de înțelegere semnat astăzi marchează o nouă inițiativă strategică a grupului Rail Cargo OBB, care își extinde prezența către Asia Centrală și China. Portul Baku va juca un rol cheie în dezvoltarea inițiativei. Ne așteptăm ca, într-o perioadă scurtă, ruta menționată să fie foarte eficientă în ceea ce privește duratele de transport și volumele de transbordare a mărfurilor”.
„Acest acord cu un nou partener, grupul austriac OBB Rail Cargo Group, reprezintă o etapă importantă în extinderea coridorului de transport de la Vest la Est de la cele mai aglomerate centre logistice din Olanda , cum ar fi Venlo și Germania, până în Turcia (Istanbul), Azerbaidjan (Baku), Asia Centrală și mai departe către China”, potrivit directorului general al Portului Baku Taleh Ziyadov.
“În ultimii 10 ani, exporturile din țările UE în China au crescut de trei ori, ceea ce face din China cel de-al doilea partener comercial al UE. Acest lucru creează oportunități enorme pentru Portul Baku și Coridorul Mijlociu în ansamblu, precum și pentru liderii Companiile europene de transport și logistică, precum OBB Rail Cargo Group și Grupul Cabooter “, se arată în comunicat.
Portul a fost construit pe 400 de hectare în satul Alyat. Un terminal de feribot și un terminal Ro-Ro (ferry) au fost construite în prima etapă de construcție și funcționează acum. Portul poate gestiona 15 milioane de tone de marfă uscată și 100.000 de containere pe an.
Când a doua etapă va fi finalizată, capacitatea sa va crește la 17 milioane de tone și 150.000 de containere; cu al treilea, la 25 de milioane de tone și 1 milion de containere.
Ruta de transport internațional trans-caspiană este un proiect destinat creșterii potențialului de tranzit și de dezvoltare a țărilor din regiunea caspică. Merge din China în Europa, trecând prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Participanții au creat un serviciu de containere, Nomad Express, iar trenurile de containere au început să se deplaseze din China în Azerbaidjan, Georgia și Turcia.
Baku se apropie de capacitatea portului Constanța
Deschiderea rutei feroviare prin tunelul de sub Bosfor la finele lui 2013 scade șansele portului Constanța de a câștiga competiția pentru titlul de principală poată de intrare a mărfurilor și containrelor în Europa de Est și Centrală.
Portul Constanța are încă o capacitate de 1,5 milioane TEU peste cea a Portului Baku insă este folosită nici o jumătate a acestei capacități. Rutele ferry pentru mărfuri dinspre Georgia lipsesc iar cele două mari ferryboaturi deținute de CFR Marfă stau trase pe dreapta într-o stare tehnică incertă. Oricum deschiderea tunelului feroviar pe sub Bosfor duce la o scădere considerabilă ca costurilor de transport.
Kazahii fac să se simtă bine însă atât pe turci, cât și pe români. Dau asigurări ambilor că pot deveni principala poartă de intrare în Europa a mărfurilor care le traversează țara.
Portul Constanţa ar putea juca un rol important în transportul produselor asiatice pe pieţele europene şi invers, spune Saparbek Tuyakbayev, CEO-ul Kazakh Invest, companie naţională kazahă de investiţii, potrivit Zf.ro.
O arteră a noului „Drum al Mătăsii“, o iniţiativă asiatică care vrea să facă conexiuni rutiere şi maritime între Asia Centrală şi Europa, ar putea trece prin Contanţa, pe ruta China-Kazahstan-Azerbaidjan-Georgia-România, a spus el în luna iunie a acestui an.
„Avem iniţiative de a comunica în tot continentul eurasiatic. Avem mai multe proiecte de infrastructură de transport. Avem proiecte de conexiuni prin Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia, Turcia. Susţinem orice coridor de transport, inclusiv cel care trece prin Constanţa. Noi (Kazahstanul – n. red.) suntem între două dintre cele mai mari pieţe din lume: piaţa chinezească şi piaţa europeană, iar acesta este un mare avantaj”, a spus Tuyakbayev.
De asemenea, ambasadorul Kazahstanului în România, Daulet Batraşev, este de părere că portul Constanţa ar putea deveni principala poartă de acces pe piaţa europeană a produselor asiatice şi invers. Acest lucru ar aduce pentru România creştere economică. „Părea mea este că răspunsul este pozitiv (la întrebarea dacă România ar putea deveni poarta principală de de acces în conexiunea Asia-Uniunea Europeană – n. red.), în lumina poziţionării geografice a ţării voastre. Pe măsură ce comerţul românesc şi politicile externe se intensifică cu Estul, este privită cu o mai mare atenţie sfera transporturilor ca un vehicul de creştere economică. Poziţia strategică a României ca poartă sudică de acces către Uniunea Europeană aduce avantaje unice pentru mai multe feluri de transport şi este de aşteptat ca ţara voastră să joace un rol major în orice rută internaţională care trece prin Marea Neagră”, a declarat în iunie ambasadorul Kazahstanului în România, Daulet Batraşev.
