Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a reluat propunerea pentru redeschiderea rutei pe calea ferată între Suceava și Cernăuți, în Ucraina.
Propunerea a fost făcută în cadrul unei ședințe care a avut loc luni, în Sala Unirii, în cadrul căreia a fost semnat un acord de parteneriat între Consiliul Județean Suceava și Consiliul Raional Cernăuți, potrivit monitorulsv.ro. După semnarea acordului, Gheorghe Flutur a propus o colaborare pe mai multe domenii de activitate, precum și organizarea în această toamnă a unei ședințe comune a celor două consilii.
Flutur le-a propus partenerilor din Cernăuți o colaborare mai strânsă pentru promovarea de proiecte transfrontaliere în vederea atragerii de fonduri europene în cele două regiuni. De asemenea, el a precizat că este necesară și urgentarea deschiderii a patru puncte de trecere a frontierei de pe teritoriul județului Suceava, care sunt deja pregătite de partea română. „Salutăm curajul și dorința dumneavoastră de a merge pe drumul european”, le-a spus Gheorghe Flutur partenerilor din Cernăuți. Flutur a spus că își dorește să reia și un proiect mai vechi, și anume redeschiderea rutei pe calea ferată între Suceava și Cernăuți.
Redeschiderea liniei Suceava-Cernăuți. Istoricul căii ferate
Potrivit Wikipedia, linia de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferată care lega orașele Liov (în germană Lemberg) și Cernăuți (în germană Czernowitz). Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Aceasta obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România.
Concesiunea prevedea că lucrările trebuiau să înceapă în același an și să fie finalizate până la sfârșitul anului 1869. Unul dintre motivele pentru construirea rapidă a căii ferate a fost dorința de a oferi populației care suferea de foamete o posibilitate de a-și achiziționa alimente din Bucovina. În ciuda condițiilor nefavorabile de pe teren, traseul feroviar Cernăuți–Suceava a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. Împreună cu Calea ferată Suceava-Roman, inaugurată la 15 decembrie 1869, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița româno-austriacă era situată la sud de Gara Ițcani (în germană Itzkany, astăzi Gara Suceava Nord).
Traseul de cale ferată Cernăuți-Suceava ocolea orașele Siret și Rădăuți. Istoricul Ion Nistor (1876-1962) a afirmat că societatea de construcție nu a dorit să încarce caietul de sarcini cu cheltuieli pentru construirea a două poduri peste râul Suceava, în urma acestui act de neglijență fiind afectate interesele economice și comerciale ale Rădăuțiului.
În ciuda importanței sale, traseul a funcționat în pierdere din cauza condițiilor economice dificile din Bucovina și din nordul Moldovei. Între anii 1872-1875 guvernul austriac a pus sub sechestru acest traseu. În anii 1889-1894 traseul a fost naționalizat prin plata unor despăgubiri adecvate; această operațiune a fost efectuată de către Căile Ferate Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB).
După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; calea ferată Cernăuți-Suceava s-a aflat în întregime pe teritoriul românesc până la ocuparea nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică în 1940 și, astfel, calea ferată a fost împărțită între cele două state. După ce nordul Bucovinei a fost eliberat în 1941 de către România, el a fost reocupat din nou în 1944 de către URSS, devenind în anul 1991 parte componentă a Ucrainei. După al doilea război mondial, partea de nord a căii ferate a fost echipată cu șine cu ecartament lat. (D.C.)
