După opt ani de lucrări, numeroase promisiuni și întârzieri, s-a deschis Magistrala 5 a metroului bucureștean, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Astfel, premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, au reușit să rupă ”blestemul” lui Victor Ponta și Relu Fenechiu.
Adrian Bărbulescu
Magistrala 5 de metrou, secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv stația și depoul Valea Ialomiţei, s-a deschis pentru călători marţi la prânz. ”Suntem pregătiţi să dăm în circulaţie magistrala M5 Drumul Taberei – Eroilor în cursul zilei de mâine, 15 septembrie”, a declarat Lucian Bode, în debutul şedinţei de Guvern de luni.
S-a deschis Magistrala 5. Investiție de 3,22 miliarde de lei
Proiectul a vizat realizarea lucrărilor aferente secţiunii Râul Doamnei – Hașdeu (Operă), inclusiv staţia, depoul şi galeria de legătură Valea Ialomiţei. Noua magistrală are o lungime de 7 km, 10 staţii, un depou, o galerie de legătură şi două staţii electrice subterane necesare pentru alimentarea cu energie electrică.
Studiul de Fezabilitate a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern 1419/2008, iar lucrările au început în 2012. Valoarea totală reactualizată a proiectului depăşeşte 3,22 miliarde de lei.
Lucrările, oprite de un pesedist și un liberal
Începute în forță în 2012, lucrările s-au oprit brusc un an mai târziu, din cauză că premierul de la acea vreme, Victor Ponta, a decis să taie drastic fondurile alocate acestui proiect de investiții. Așa că panourile prin care bucureștenii erau anunțați că ”Peste trei ani aici va fi noua ta stație de metrou” au rămas fără obiect.
În proiectul de buget pe 2013, care ulterior a devenit literă de lege, la capitolul dedicat lucrărilor la Magistrala 5 Drumul Taberei-Universitate, s-au alocat 95 milioane de lei, de cinci ori mai puțin decât cele 500 milioane estimate pentru acel an de către Guvernul Ponta 1 la rectificarea bugetară din vara lui 2012.
În Guvernul condus de Victor Ponta (PSD), portofoliul Transporturilor era deținut de un liberal de frunte la acea vreme – Relu Fenechiu, condamnat ulterior pentru corupție.
Agitația de pe șantier s-a redus brusc și, în câteva luni, nu a mai fost văzut niciun muncitor. Explicabil, din moment ce Guvernul nu mai voia să finanțeze o investiție atât de necesară pentru bucureșteni.
Descinderile DNA și licitația anulată pentru trenuri
După mai bine de un an de întârziere, proiectul a fost inclus pe finanțare nerambursabilă de la Bruxelles, în cadrul POS-T şi mai apoi aprobat pentru fazare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.
Apoi, în primăvara lui 2015, procurorii DNA descindeau la sediul central al Metrorex (societate condusă la acea vreme de Aurel Radu, fostul șef de economat al lui Marian Vanghelie) din Palatul CFR, pentru a ridica documente legate de licitația pentru achiziția de trenuri de metrou destinate Magistralei 5, câștigată de spaniolii de la CAF. Cu acel prilej, s-a constatat că mai mulți membri ai comisiei de licitație fuseseră plimbați prin Spania și primiseră cadouri scumpe de la firma iberică.
Era vorba de minimum 43 și maximum 51 de trenuri, prin contractul-cadru, în valoare estimată la 1,5 miliarde de lei. Asta pentru că, în planurile inițiale, Magistrala 5 ar fi trebuit să se continue de la Eroilor spre Universitate, Piața Iancului și să aibă punctul final la Cora Pantelimon, proiect stopat de fostul primar general Sorin Oprescu.
S-a deschis Magistrala 5, cu trenuri retrase de pe M1 și M3
Licitația a fost anulată, iar procedura reluată se află acum în plină desfășurare. Așa se face că Magistrala 5 a fost pusă în funcțiune cu trenuri Bombardier retrase de pe magistralele 1 și 3, ceea ce conduce la creșterea timpilor de așteptare pe acestea din urmă.
Promisiuni despre deschiderea Magistralei 5 au fost făcute cu toptanul de către politicieni de-a lungul acestor opt ani de zile. Ultima a fost făcută chiar de ministrul în funcție al Transporturilor, care dădea ca sigură data de 30 iunie pentru deshiderea tronsonului. Până la urmă, Magistrala 5 s-a deschis pe 15 septembrie.
