Concluzia aparține RSSB, organism neguvernamental din Marea Britanie însărcinat cu siguranța feroviară.
În pofida vitezelor mici de circulație ale trenurilor de călători și de marfă sectorul feroviar din România nu este printre cele mai sigure din UE.
Concluzia aparține raportului anual al RSSB, ONG din Marea Britanie însărcinat cu siguranța și sănătatea forței de muncă în transporturile și industria feroviară.
România apare menționată de două ori în raport. La capitolul „treceri de cale ferată” România are 2,1 incidente la o mie de kilometri de cale ferată, peste media UE de 1,35. Poziția de top este deținută de Slovacia cu 4,7 incidente, iar cea mai bună situație este întâlnită în Irlanda, unde sunt doar 0,1 incidente.
La secțiunea „accidente în rândul forței de muncă (lucrări feroviare și transport – n.red.) și pasageri” România este iarăși peste media UE. Ponderea accidentelor este de 32,3 față de o medie UE de 24,2. Cea mai proastă situație se întâlnește în Grecia cu 92,6 accidente iar cea mai bună în Finlanda, Irlanda, Slovenia cu 0%.
România sub media UE la siguranță feroviară. Cele mai sigure căi ferate, în Regatul Unit
Potrivit raportului, Marea Britanie are una dintre cele mai sigure căi ferate din Europa, notează raportul. Concluziile sunt însă influențate de accidentele majore de cale ferată dintr-o țară. Astfel Spania este sigură, însă statistic nu este așa căci se ia în considerare deraierea trenului de mare viteză la Santiago de Compostela în iulie 2013. Studiul monitorizează nu numai accidentele, ci și incidentele precedente.
Călătoria cu trenul rămâne una dintre cele mai sigure, comparativ cu deplasarea cu autoturismul, autobuzul, pietonal, bicicleta sau cu motocicleta.
Riscurile cele mai mari sunt în ordine: sinuciderea și tentativele 247 cazuri – ponderat anual, răniri ale pasagerilor cu 56,8 cazuri ponderate, alte incidente în care sunt implicate persoanele cu 48,6 cazuri ponderate (cu lungimea căii ferate și vomul transport), 26,8 cazuri la angajați -forța de muncă.
Dacă se consideră un risc de 1 la călătoria cu trenul, atunci cea cu autobuzul are un grad de risc de 4, cu mașina de 26, cu bicicleta de 418, pietonal de 549 iar cu motocicleta de 1574 ori mai mare.
România are un specific atunci când vine vorba de accidentele de cale ferată. Cea mai mare parte a acestora este cauzată nu de deraierea unor trenuri de mare viteză sau de accidente în care să fie implicați pasagerii care călătoresc multimodal (scutere la bordul trenurilor) ci de traversarea liniilor cu nerespectarea semnalizării sau neatenție la trecerile nesemnalizate.
O lege adoptată în vara anului trecut obligă la montarea de bariere pe toate drumurile europene și pe cele naționale, „care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere”. Prevederea mai spune că administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la același nivel cu calea ferată prin curățarea vegetației pe o rază de 150 de metri măsurată din intersecție. Legea în cauză urmează să intre în vigoare în 2020.
Pe reţeaua feroviară din România există 5.080 de treceri la nivel, dintre care 3.493 de treceri la nivel sunt dotate doar cu indicatoare rutiere.
Sunt 5.080 de treceri la nivel cu calea ferată total, din care 3.493 sunt treceri la nivel doar cu indicatoare rutiere, iar 1.587 sunt treceri la nivel cu protecţie activă care includ treceri la nivel cu barieră mecanică păzită, treceri la nivel cu barieră cu semnalizare luminoasă acustică. Treceri la nivel cu sistem manual de protecţie, deci cu bariere păzite, sunt 469, treceri la nivel cu sistem de protecţie cu avertizare sonoră sau barieră automată sau mecanică, deci chiar dacă au semnalizare sonoră au şi personal, sunt 35, pentru diferite situaţii pe care le impune siguranţa circulaţiei. Sisteme de barieră automate cu avertizare şi cumpene sunt 182 şi bariere protejate cu sisteme automate de avertizare numai cu lumini şi semnalizare acustică sunt 889.
