Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar din cadrul Consiliului Concurenței cere restituirea supraaccizei la motorină și pentru transportatorii feroviari, pe modelul celor rutieri. Taxa a fost introdusă în 2014 de premierul de la acea vreme Victor Ponta, care spunea că veniturile astfel obținute vor fi utilizate pentru construcția de autostrăzi.
Adrian Bărbulescu
Solicitarea este prezentă la capitolul ”Concluzii și recomandări” din Studiul privind infrastructura de transport feroviar, realizat de instituția menționată.
”În contextul în care, la data de 25 august 2018, a intrat în vigoare HG nr. 549/201854, privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire a sumelor reprezentând ajutor de stat pentru suportarea unei părţi din accizele calculate pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, trebuie avut în vedere ca şi operatorilor de transport feroviar să li se restituie acciza pe motorină. În acest sens, propunem ca Ministerul Transporturilor să includă şi operatorii de transport feroviar pe lista beneficiarilor returnării sumelor provenite din accize. Suplimentar, este necesar să se prevadă ca sumele colectate de la operatorii de transport feroviar, printr-o suprataxare a combustibililor utilizaţi în activitate, să fie alocate exclusiv pentru lucrări de reparare şi întreţinere a infrastructurii feroviare”, se arată în documentul citat.
CFR Călători ar economisi 1,68 milioane de euro prin restituirea supraaccizei la motorină
Potrivit informațiilor obținute de Club Feroviar, CFR Călători are un consum anual de aproximativ 35.000 de tone de motorină, ceea ce înseamnă 42 milioane de litri. Făcând un calcul simplu, rezultă că anual societatea de stat ar putea recupera 1,68 milioane de euro din supraacciză.
Propunerea Consiliului Feroviar a fost salutată de actorii din domeniu. ”Am cerut restituirea supraaccizei la motorină încă de la introducerea ei. Am făcut nenumărate demersuri la Guvern, la Ministerul Finanțelor și nimic. Transportul feroviar a fost defavorizat”, a declarat pentru Club Feroviar Grigore Mare, președintele Federația Naționale Mișcare-Feroviar Vagoane.
La rândul lui, transportatorul privat Astra Trans Carpatic are un consum lunar de 30.000 de litri de motorină. Dacă din supraacciză s-a returna 4 eurocenți pe litru, ar însemna o economie de 14.400 de euro pe an. ”Salut această recomandare a Consiliului Feroviar. Transportul feroviar este mult mai ecologic decât cel rutier, ricul de accidente e mult mai redus. Transportul feroviar ar trebui susținut mult mai mult, la paritate cu cel rutier”, a declarat pentru Club Feroviar Liviu Pescărașu, directorul general al Astra Trans Carpatic.
Astra Trans Carpatic este partener la Zilele Feroviare 2019.
Economii consistente și la CFR Marfă
CFR Marfă a cheltuit anul trecut peste 92 milioane de lei numai pentru motorina utilizată la tracțiune. Dacă luăm în calcul un preț mediu de 4,5 lei pentru litrul de motorină, rezultă că societatea a utilizat 20,4 milioane de litri și ar economisi anual aproximativ 817.000 de euro dacă s-ar restitui 4 eurocenți din supraacciză.
”Cer restituirea supraaccizei de când s-a introdus, pentru a aduce în echilibru cele două moduri de transport – rutier și feroviar. Banii ar trebui să aibă destinație precisă, pentru dotarea cu material rulant și modernizarea infrastructurii, nu să se ducă în salarii. Toți miniștrii de Finanțe ne-au promis că vom beneficia de restituirea acestor sume, inclusiv Eugen Teodorovici. Ne-a săturat de promisiuni, vrem fapte”, a declarat pentru Club Feroviar Iulică Măntescu, președintele Federației Mecanicilor de Locomotivă.
Încasări de trei miliarde de euro
Încasările suplimentare la bugetul de stat din supraacciză nu au fost deloc mici. Doar în primul an de aplicare, adică în perioada 1 aprilie 2014-31 martie 2015, s-au încasat 2.838,4 milioane de lei, din care 2.289,0 milioane de lei încasări din accize şi 549,4 milioane de lei încasări din TVA, după cum declarau la acea vreme reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Dacă facem o extrapolare pentru cei cinci ani de când este în vigoare, rezultă că bugetul statului a colectat 14.192 milioane de lei, adică peste 2,9 miliarde de euro (ca metodologie, perioada din 2017 când supraacciza nu a fost în vigoare se compensează cu vârf și îndesat cu perioada aprilie – septembrie 2019 și cu creșterea consumului de carburant ca urmare a majorării numărului de vehicule).
Introdusă de Ponta, scoasă de Dragnea și reintrodusă de Dragnea
Istoria supraaccizei este una plină de peripeții. La 1 aprilie 2014, a fost introdusă o acciză suplimentară pentru carburanţi de 7 eurocenţi pe litru, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen). În urma protestelor transportatorilor rutieri, Guvernul a decis ca, pentru motorină, acestora să le fie returnat, trimestrial, 4 cenţi din acciza de 7 eurocenţi, pe baza facturii de achiziţionare a carburantului.
Măsura nu li s-a aplicat însă și transportatorilor feroviari. Iar consumul de motorină al acestora este semnificativ, dacă ținem cont de faptul că doar aproximativ 40% din rețeaua de căi ferate de pe teritoriul României este electrificată.
În noiembrie 2013, atunci când ”se cocea” suprataxarea combustibilului, premierul de la acea vreme, Victor Ponta, spunea că banii din acciza de 7 cenţi pe litru vor fi vărsaţi în Fondul special pentru marile proiecte de infrastructură rutieră. Tot la finele anului 2013, fostul ministrul al Transporturilor Dan Şova spunea că „taxa de 7 eurocenţi merge în bugetul Departamentului de proiecte de infrastructură pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Această taxă s-a pus pentru a se finanţa autostrăzi şi drumuri naţionale“.
Numai că autostrăzile s-au lăsat așteptate, iar în 2015 însuși Victor Ponta recunoștea că banii nu s-au dus acolo unde ar fi trebuit. „Nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reuşit să deblocăm procedurile şi să investim efectiv banii. Ne-a ajutat însă la un spaţiu fiscal. Ca să poţi începe o procedură, trebuia să arăţi că ai banii, altfel Comisia Europeană şi FMI spuneau foarte clar nu“, spunea Ponta la acea vreme.
Cu toate acestea, suprataxa a rămas în vigoare până la 1 ianuarie 2017, când a fost eliminată, alături de alte biruri, printr-o lege votată de Parlament în toamna lui 2016, la inițiativa lui Liviu Dragnea, ajuns între timp președinte al PSD. Apoi, în același an, pe 15 septembrie, ea a fost reintrodusă, tot la cererea lui Liviu Dragnea, care a constatat că nu sunt bani la buget. Supraacciza este în vigoare și astăzi.
