Consiliul General al Municipiului București va discuta miercuri, în ședință, proiectul hotărârii de rectificare a bugetului STB, alături de cel al Primăriei Generale. Cheltuielile cu investițiile scad la aproape o treime, potrivit documentului prezentat pe situl primăriei.
Doru Cireașă
Cheltuielile cu investițiile ale STB scad de la 343,24 milioane lei, sumă aprobată prin H.C.G.M.B. nr 195 din 2019, la 135,6 milioane lei. Este vorba de o reducere la 39,51% a finanțării prevăzut la acest capitol. Pentru anul viitor se prevede o finanțare a investițiilor de 414,5 milioane lei.
Alte evoluții demne de semnalat în bugetul STB sunt o creștere a cheltuielilor financiare cu 289%, de la 840 milioane lei la 3,27 miliarde lei și a altor cheltuieli de exploatare cu 34%, de la 27 milioane lei la 37 milioane lei.
Capitolul creanțe restante, ceeea ce ar însemna bani pe care STB trebuie să îi recupereze de la diferite entități crește semnificativ față de primăvara acestui an, anume de la 122,98 milioane lei, la 462 milioane lei, majorare de 275,66%.
STB invocă numeroase dificultăți în raportul de specialitate care însoțește proiectul.
Una dintre dificultățile invocate este neîncasarea facturilor de compensații de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București și Ilfov (ADITPBI). STB spune că din totalul facturilor emise de la începutul relației contractuale, cifrat la 1,06 miliarde lei, a încasat 713 milioane lei, restul de 352 milioane lei fiind facturi cu sold neachitat (scadența depășită fiind de 348 milioane lei). Raportul menționează și creanțe ale societății față de Rompetrol, compania care a furnizat STB o parte din carburanții folosiți.
STB s-a împrumutat la bănci
Din lipsa banilor STB a început să aibă dificultăți la plata datoriilor la ANAF. Pentru a le acoperi STB a fost nevoită să angajzeze o linie de credit de la BRD în valoare de 120 milioane lei, ceea ce a dus la o creștere a cheltuielilor financiare cu 290%.
Parlamentarul independent Nicuşor Dan a declarat marţi că din bugetul Primăriei Capitalei lipsesc circa două miliarde de lei, iar până la sfârşitul anului vor fi tăiate sume importante de la Termoenergetica, fostul RADET, şi de la Societatea de Transport Bucureşti (STB), potrivit Agerpres.
Nicuşor Dan a declarat într-o conferinţă de presă: “În revizuirea pe care CGMB o va discuta mâine, se estimează că în cursul lunii decembrie vom avea venituri la bugetul Primăriei Capitalei, venituri proprii, de aproape două miliarde de lei. Evident, este o sumă total nerealistă. Noi ştim că o să avem la Primăria Capitalei venituri puţin peste patru miliarde de lei şi ne prefacem că avem şase miliarde de lei – în aceste două săptămâni până la sfârşitul anului vor fi multe lucruri care nu se vor plăti, cele mai importante – subvenţia la Termoenergetica, fosta RADET şi subvenţia la STB”.
El a amintit că, încă de când Consiliul General a aprobat bugetul Primăriei Capitalei pe 2019, a spus că bugetul este nerealist, că veniturile sunt mult supraevaluate şi că, chiar dacă nu se va realiza nicio investiţie, tot lipseşte un miliard de lei, “care nu are de unde să vină”.
Dificultățile în care se zbate Primăria Capitalei lovesc în recul STB și mai departe furnizorii de servicii și bunuri ai acesteia. Producătorul de mijloace de transport, Astra Bus Arad, are de recuperat opt milioane lei de la STB în contul unor modernizări de autobuze și troleibuze încheiate de luni bune. Bugetul STB prevede peste 12 milioane lei în 2019 pentru aceste lucrări.
Datoriile STB la Astra Bus provin de aproximativ nouă contracte de modernizare a instalațiilor de climatizare pe 150 de autobuze Mercedes și 100 de troleibuze Astra Irisbus deținute de STB (inclusiv contracte subsecvente). Situl de internet al STB menționează o valoare însumată a contractelor de aproximativ 20 milioane lei.
„La autobuze sunt neplătite 70 de bucăți. Acum un an de zile s-au oprit plățile, Primăria Capitalei a retras banii de la STB si i-a dat la Administratia străzilor”, relata recent pentru Club Feroviar un oficial din cadrul contractului. Lucrările au fost încheiate integral în noiembrie 2018 în cazul autobuzelor și în februarie 2019 în cel al troleibuzelor.
Astra Bus a făcut lucrările pe banii ei, adică a cumpărat de la producătorul Valeo toate instalațiile de climatizare, le-a plătit iar acum se chinuie să își recupereze banii de la STB. La rândul ei Astra Bus are de plătit și câțiva alți subcontractori. STB este bombardată de luni bune cu cereri de plată, însă nu are ce face. Societatea trimite către Primăria București cereri de alocări însă de abia primește banii necesari funcționării.
Astra Bus, victima disputei Primărie București – Guvern
Se pare că atât STB cât și Primăria Generală au intrat în blocaje financiare a căror cauză este controversată. Club Feroviar a relatat zilele trecute că STB a adus drept gaj la Fisc 10 tramvaie, 995 de autobuze, 65 de troleibuze, alte utilaje, precum și sediul central al societății, pentru a putea obține reeșalonarea unei datorii de 231 milioane de lei. Directorul general al STB, Andrei Creci, spunea că nu este nimic ieșit din comun și că datoria s-a acumulat pentru că a crescut foarte mult volumul de activitate.
O altă cauză constă în faptul că Primăria Municipiului București nu a mai primit bani la rectificarea bugetară făcută de fostul premier Viorica Dăncilă. Pe cale de consecință, nu a putut să transfere către STB sumele respective, la nivelul necesităților, spune Andrei Creci.
Primăria Capitalei aruncă vina și pe actualul Guvern care nu i-ar fi dat la rectificarea bugetară nciciun ban. Într-un comunicatr remis presei la finele lunii trecute reprezentanții Primăriei susțin că Bucureştiul nu face parte din proiectul de rectificare bugetară a Guvernului, iar fondurile suplimentare cerute, în valoare de 62,4 milioane de lei nu vor fi acordate.
Gabriela Firea, primarul general al Municipiului Bucureşti, a afirmat: “Deşi am comunicat prompt datele care ne-au fost solicitate pentru viitoarea rectificare bugetară, Bucureştiul nu apare în proiectul pe care Guvernul intenţionează să îl adopte. Constat că nevoile bucureştenilor sunt ignorate de administraţia centrală, în condiţiile în care Bucureştiul este cel mai mare pol de dezvoltare a ţării şi cel mai mare contributor la PIB-ul României.”
