Imediat după depunerea jurământului, la Palatul Cotroceni, de către membrii Cabinetului Orban 2, programul de guvernare a fost publicat în Monitorul Oficial al României. În domeniul feroviar sunt enumerate mai multe direcții de acțiune în ceea ce privește atât infrastructura, cât și materialul rulant. Unele sunt măsuri noi, dar altele sunt luate pur și simplu cu copy-paste din programul Guvernului Orban 1.
Adrian Bărbulescu
”Achiziția și implementarea unui sistem național unic de ticketing electronic pentru transportul feroviar de călători care să asigure monitorizarea transparentă a călătoriilor la toți oepratorii feroviari de călători, interoperabilitatea între titlurile de călătorie ale tuturor operatorilor feroviari și interoperabilitatea cu titlurile de călătorie ale operatorilor de transport public local” – este una dintre măsurile prevăzute în programul Cabinetului Orban 2.
Case de bilete pentru toți operatorii feroviari
România este una dintre puținele țări europene în care nu-ți poți cumpăra bilet de tren din același loc, pasagerii fiind nevoiți să se ducă la casele de bilete ale fiecărui operator. De exemplu, dacă ești în Gara de Nord din București și vrei să pleci către Brașov cu un tren al Regio Călători, de exemplu, trebuie să te duci la casa de bileta a acestui operator privat.
În alte țări (de exemplu în Marea Britanie, unde toți operatorii sunt privați), casele de bilete aparțin gestionarului infrastructurii și eliberează titluri de călătorie pentru toți operatorii. În condițiile în care se va implementa sistemul de ticketing prevăzut în programul Guvernului, casele de bilete și angajații acestora, care acum aparțin de CFR Călători, ar trebui să fie transferate la CFR SA.
Posibilă soluție pentru a nu se mai ”suprapune” călătoriile studenților
O altă consecință negativă a lipsei unui sistem integrat de ticketing se manifestă în ceea ce privește decontarea călătoriilor gratuite ale studenților. Cum nu știe stânga ce face dreapta, un student își poate rezerva bilete de tren pentru aceeași zi și la ore care se suprapun la mai mulți operatori feroviari și se hotărăște el ulterior unde pleacă. Numai că, din această cauză, mulți potențiali clienți plătitori nu mai găsesc locuri, pentru că ele sunt ocupate scriptic.
Interoperabilitatea cu operatorii de transport local, prevăzută de Guvern pentru noul sistem de ticketing, este și ea importantă, în perspectiva introducerii unui bilet unic pentru zona metropolitană a unui oraș, cum ar fi București sau Cluj Napoca. În regiunea Bucureștiului circulă deja trenuri suburbane, iar compatibilitatea sistemului de ticketing al CFR Călători, de exemplu, cu cele ale STB și Metrorex ar fi binevenită. În aceste condiții s-ar putea face abonemente integrate pentru vanetiști, care să fie valabile la tren, la metrou și la transportul de suprafață din Capitală.
Calea ferată de Otopeni, proiect urgent în programul de guvernare
Această măsură se află pe lista de ”proiecte cu un caracter urgent” din programul de guvernare. Pe această listă, pe primele poziții se află finalizarea lucrărilor la calea ferată de aeroport și achiziționarea de rame electrice regionale și de lung parcurs. Tot aici regăsim și cumpărarea de rame diesel pentru scurt și mediu parcurs.
Printre proiectele urgente se mai află semnarea contractului pentru modernizarea liniei ferate București Nord – Jilava – Giurgiu – Frontieră, inclusiv construcția podului de la Grădiștea, peste râul Argeș, dar și modernizarea sistemului feroviar din Portul Constanța. Finalizarea documentațiilor pentru modernizarea sectoarelor de cale ferată Arad – Caransebeș, Caransebeș – Craiova, Craiova – Calafat și Cluj Napoca – Episcopia Bihor se află și ea pe lista proiectelor urgente.
Ar putea reveni trenurile Intercity
În fine, ultimul punct pe listă este pregătirea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, 2021-2027. Aici sunt incluse următoarele sectoare de cale ferată: Ploiești – Buzău – Bacău – Pașcani – Iași (346 km), Coșlariu – Cluj Napoca (106 km), Cluj Napoca – Dej – Beclean – Vatra Dornei – Suceava – Pașcani (371 km), Timișoara – Stamora Moravița (56 km) și Videle – Giurgiu (66 km).
În programul de guvernare sunt enumerate și două proiecte pe termen mediu. Primul se referă la stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea conceptului de tren metropolitan pentru principalii poli de creștere economică din România. Cel de-al doilea vizează reintroducerea trenurilor de tip Intercity pe coridoarele de cale ferată modernizate.
Una peste alta, proiectul prioritar pentru România rămâne rămâne închiderea Coridorului IV feroviar, dacă este să ne luăm după cele stipulate în program Guvernului Orban 2 în domeniul transporturilor pe calea ferată.
Fraze goale și copy-paste în programul de guvernare
Numai că programul de guvernare al Cabinetului Orban 2 în domeniul feroviar abundă însă și de fraze goale, simple lozinci. ”Implementarea unor măsuri de reformă și optimizare a serviciilor” este una dintre ”măsuri” care se încadrează perfect în această categorie.
Apoi, mai este o altă categorie, și nume cea care poate fi denumită ”copy-paste”. Unele prevederi au fost luate mot-a-mot din programul Guvernului Orban 1, chit că între timp situația s-a schimbat. ”Semnarea contractului de execuție lucrări pentru modernizarea celor trei sectoare de cale ferată dintre Brașov și Sighișoara, cu fonduri asigurate din CEF, și eliminarea riscului de pierdere a finanțării” – este o măsură prevăzută în programul actualului Executiv.
Or, contractul pentru modernizarea loturilor 1 și 3, Brașov – Apața și Cața – Sighișoara, cu o lungime de 86 de kilometri și o valoare de 2,9 miliarde de lei, a fost între timp semnat, pe 5 martie. A mai rămas de semnat doar contractul pentru lotul 2, Apața – Cața.
Întregul program de guvernare al Cabinetului Orban 2, așa cum a apărut el în Monitorul Oficial, poate fi consultat AICI.
