Primarul Sectorului 5 se plânge că, în pofida faptului că țara a fost condusă de guvernare apropiată PSD, n-a reușit să închidă singura cale ferată care traversează parțial Bucureștiul, pe direcția vest-sud. În același timp Viena are 650 de kilometri de cale ferată urbană ce transportă zilnic 300.000 de călători, aproximativ jumătate din cât transportă metroul bucureștean, iar rețeaua feroviară din interiorul Parisului transportă de trei ori mai mult decât Metrorex.
Doru Cireașă
Daniel Florea, primarul Sectorului 5, etse nemulțumit că nu reuşeşte, de trei ani, să convingă autorităţile să cedeze o cale ferată dezafectată, spune el, care traversează o bună parte a Bucureştiului şi să o transforme în şosea. Nemulțumirile sale au fost exprimate în cursul unui interviu acordat miercuri publicației DC News, apropiată de fosta guvernare PSD.
„Un lucru pe care nu l-am reuşit, din păcate, să-l realizăm, cu guvern PSD, este cel de a lua calea ferată dezafectată de la Răzoare şi până la Giurgiului. Are 7,4 km şi vrem să o luăm din administrarea CFR-ului, să o aducem la Capitală şi să o facem drum. Fosta cale ferată dezafectată e de trei ori mai lată decât drumul de lângă. Şi atunci în loc să am un drum pe un fir am avea o şosea din centrul Capitalei şi până în Giurgiului”, se plânge el. Calea ferată menționată de el pornețte de la Răzoare și duce la Gara Progresul în sudul Capitalei.
Florea: S-au speriat după cazul Belina
„Încerc de trei ani să iau această cale ferată dezafectată. Când am crezut că pot să o iau s-a întâmplat acea chestie cu dosarul Belina şi de atunci nimeni din ministere, din autorităţi, nu mai vrea să semneze pentru că se gândeşte: ‚aoleu, dacă păţim ca la Belina şi ne trimite cineva în judecată’. E un drum dezafectat, nu pescuieşte nimeni pe el, ci vrem să-l facem şosea. Am înţeles acum că trebuie să facem un proiect de lege care să treacă prin Parlament”, susține Daniel Florea.
Faptul că puțina linie de cale ferată care mai există în București nu este adusă la un nivel la care ar putea deservi transportul public din Capitală, și așa aglomerat, dă apă la moară primarilor care fie visează proiecte imobiliare pe terenurile ocupate de rețeaua feroviară, fie vor lărgiri de artere rutiere. Realizarea unei noi căi ferate pe traseul menționat de primarul Sectorului 5 ar putea ajuta la decongestionarea traficului între intrarea din autostrada A1 și zonele Eroilor și Gara Progresul. Aceasta cu atât mi mult cu cât proiectele concurente cum sunt străpungerea rutieră A1 – Ciurel sau Centura Sud București se pot dovedi proiecte mai scumpe.
CFR se judecă cu investitorii imobiliari
Secțiunea feroviară menționată de edilul Sectorului 5 este vânată de investitorii imobiliari. Recent, firma fostului primar Adriean Videanu, Titan Mar, în parteneriat cu Beckfield Development, a primit undă verde de la Consiliul General să construiască un ansamblu de blocuri cu până la 35 de etaje pe terenul aflat în zona intersecției Calea 13 Septembrie cu Şos. Progresului. CFR este parte într-un proces îndreptat împotriva Titan Mar.
Avizul a fost dat de către primăria Sectorului 5 în pofida proceselor ce se află pe rolul instanțelor de judecată care opun, pe de o parte dezvoltatorul imoibliar deținut de Adriean Videanu și, pe de altă parte, agenți economici din zonă precum firma CALOR SA, precum și Compania Națională CFR SA.
Potrivit Calor, proiectul afectează linia ferată menționată dar și un pasaj CFR. ”P.U.Z ”Videanu Towers” afectează proprietatea învecinată a CALOR și se suprapune peste soluțiile urbanistice anterioare inițiate de subscrisa (…) Reglementările urbanistice propuse prin P.U.Z. ”Videanu Towers” tratează loturi aflate în litigiu cu Compania Națională C.F.R. SA și respectiv cu Compania CALOR pentru o suprafață de aproximativ 2 hectare”, spun reprezentranții CALOR.
Potrivit documentației depuse pentru obținerea avizului, CFR ar fi dat în 2008, deci în urmă cu 11 ani, un acord de desființare a liniei în cauză. Oficialii CFR au cerut atunci ca infrastructura și suprastructura liniei ferate colectoare Trafic Greu (Antestația Cotroceni – București Progresul) să nu fie afectată și nici circulația pe această linie.
Acum doi ani primarul general al Capitalei, Gabriela Firea anunța preluarea terenului aferent căii ferate dezafectate din Bucureşti pentru construirea de drumuri noi.
Pe de altă parte, şi Daniel Florea, primarul Sectorului 5, iniţia atunci un demers similar pentru preluarea în administrare a terenului aferent liniei CF București Progresul – București Cotroceni.
În vara acestui an Primăria Sectorului 5 s-a adresat Ministerului Transporturilor pentru promovarea printr-o Hotărâre de Guvern a transferului terenului de la MT în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 5.
În august Ministerul Transporturilor a şi publicat un proiect de act normativ, la cererea Primăriei Sectorului 5.
În paralel, Primăria Capitalei a propus consilierilor generali în şedinţa din 23 august aprobarea unei hotărâri prin care muncipalitatea să preia terenul respectiv şi să construiască artere noi de circulaţie.
Un anunț de presă din octombrie 2018 spunea că Adunarea Generală a Acționarilor a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR S.A.a aprobat transferul terenului în suprafață de 50.629 mp din domeniul public al Statului Român, aflat în administratrea Ministerului Transporturilor și concesionat CN “CFR”S.A., în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului București. CFR justifica la acel moment acțiunea prin aceea că „linia CF aflată pe teritoriul administrativ al Sectorului 5 este o linie nefuncțională, pe care nu mai există activitate feroviară”.
Nu este însă clar cum CFR SA, companie care doar avea în concesiune terenul în cauză putea să aprobe transferul unui teren al statului. Propunerea de HG a picat și calea ferată a rămas în gestiunea CFR.
Potrivit CALOR, ar exista nu mai puțin de 80 de acțiuni deschise în justiție în jurul acestor terenuri. Litigiile ar acoperi o suprafață de 2,6 hectare terenuri ale CFR și CALOR, iar proiectul se suprapune cu pasajul CFR aflat la km 1+670. Acum în zonă ar urma să fie realizat un parcaj rezidențial.
În prezent CFR SA este petent alături de CALOR în calitate de reclamant într-un proces la Judecătoria Sectorului 5 împotriva Primăriei Generale și Sectorului 5.
Negoiță voia și el închisă Gara Titan Sud
Dacă primarul Sectorului 5 a pus tunurile pe linia Răzoare – Gara Progresul, cel al Sectorului 3 vâna exact acum un an Gara Titan Sud. Intenția edilului de a dezafecta aproape 4 km de calea ferată circulată intens a fost zădărnicită însă de conducerea CFR SA. La începutul lunii iulie 2018 Robert Negoiță a cerut CFR SA să dezafecteze cei 3,7 km de cale ferată de pe Șoseaua Industriilor, sub pretextul că șinele reprezintă ”un dezastru pentru cetățeni”. În loc de cale ferată, primarul voia să lărgească șoseaua, astfel încât să rezulte un bulevard modern. Negoiță voia ca trenurile să nu mai aibă capătul la Titan Sud, ci la 4 km în direcția Oltenița, la halta București Sud din comuna Cățelu care în prezent este prima dintre cele 17 opriri pe care le fac trenurile ce merg spre Oltenița.
”Este un dezastru pentru cetățenii din zonă, nu vrem să o desființăm, ci vrem să o mutăm doi kilometri mai încolo, să o scoatem din oraș. Pentru cetățeni este un dezastru social, anual mor zeci de oameni. Puteți veni la fața locului pentru a vedea dezastrul”, spunea primarul în vară, citat de Hotnews.
Tot atunci, Negoiță a venit cu altă promisiune fără acoperire: ”Mai bine ducem metroul cu o stație mai încolo, și îl conectăm cu trenul. Dar să băgăm trenul în oraș, nu, dacă îl băgăm în oraș îl băgăm subteran”.
Care sunt practicile europene
Adversitatea primarilor bucureșteni față de calea ferată contravine politicilor duse în metropolele europene în domeniul transportului public. Politicile de lărgire a șoselelor neînsoțite de alte măsuri de administrare a traficului urban sfârșesc prin a fi inutile. Șoselele lărgite atrag mai mult trafic, devenind la rândul lor neîncăpătoare. De aceea metropolele occidentale au găsit soluția trenurilor urbane. Astfel Viena a dezvoltat pe parcursul a zeci de ani, începând din anii 50, o rețea de trenuri urbane (S-Bahn sau Schnell Bahn) care are o lungime de 650 de kilometri, aproximativ 10 trasee și transportă zilnic sute de mii de pasageri pe trasee fără intersecții sau semaforizate (este cu totul altceva decât metroul ușor bucureșteamn – de fapt tot tramvai).
RER Paris (Réseau Express Régional) are cinci linii care transportă zilnic în medie 1,8 milioane pasageri, de trei ori mmai mult decât metroul bucureștean.
La București însă, exceptând inelul feroviar , proiect invocat de mai mulți minștri ai Transporturilor, printre care Sorin Bușe și Ludovic Orban, nu au existat niciodată proiecte de reabilitare a puținei rețele de cale ferată care mai există. Majoritatea segmentelor de cale ferată se opresc timid la puțin kilometri de intrarea în București (Titan Sud, Obor, Progresul).
