Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat vineri o nouă abordare: vrea să obțină bani din PNRR pentru reparații la calea ferată și, în acest fel, întreaga rețea să fie adusă la parametrii constructivi până în 2026. El spune că toate eforturile investiționale de până acum s-au cantonat în proiecte mari, iar în acest timp restul rețelei s-a degradat.
Adrian Bărbulescu
”Ne concentrăm foarte mult pe autostrăzi, e partea cea mai vizibilă şi cea mai atrăgătoare să deschidem noi segmente de autostradă, dar avem o reţea de drumuri naţionale, peste 16.000 km de drum naţional, peste 900 km de autostradă în exploatare, peste 10.000 km de cale ferată şi această reţea este scadentă la înreţinere. Şi asta ne doare foarte tare, pentru că nu circulăm doar pe noile autostrăzi în România, românii circulă foarte mult pe aceste căi ferate, pe aceste autostrăzi în exploatare. Îmi doresc să reducem acest decalaj, operaţiuni multi-anuale care nu s-au făcut, pentru că sunt scadente aceste operaţiuni. Din păcate, sursa de finanţare pentru aceste operaţiuni trebuie să fie din bani naţionali. Aşa este împărţirea fondurilor: întreţinerea se face din bani naţionali, în timp ce construcţia de autostrăzi a trecut pe fonduri europene. Or, aici mă voi lupta, în bugetul de stat – şi asta e o miză mare – ca pe acest an să avem banii necesari ca să nu avem gropi, să nu avem macazuri stricate peste care se circulă cu 5 km/h”, a declarat ministrul.
Bani din PNRR pentru reparații la calea ferată. ”Până în 2026 am putea să facem ce n-am făcut în ultimii 15 ani”
El a precizat că, în afară de asigurarea fondurilor de la buget, va face demersuri pentru a obține bani europeni pentru repararea căii ferate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. ”Politica de investiții a României din ultimii 15 ani a presupus investiții mari pe un singur coridor, poriecte care durează 4-8-10 ani. Concentrarea pe un singur coridor a lăsat restul rețelei să se degradeze. Ritmul de reparații nu ține pasul cu degradarea căii ferate. Până în 2026 am putea să facem ce n-am făcut în ultimii 15 ani, să readucem calea ferată la viteza constructivă și să readucem călătorii pe calea ferată, să nu mai facem 10 ore de la București la Timișoara”, a spus Cătălin Drulă. El a menționat că tronsoanele București-Craiova și Teiuș-Cluj Napoca ar putea fi incluse în PNRR.
Ministrul a precizat că abia din 2030-2040 putem să ne gândim la trenuri de mare viteză în România.
Șefii companiilor feroviare trebuie să vină cu planuri de reformă și restructurare
Cătălin Drulă s-a arătat nemulțumit de ceea ce se întâmplîă la nivelul companiilor din subordinea ministerului pe care-l conduce.
”În subordinea ministerului sunt 55 de instituţii şi aproape 70.000 de angajaţi, sunt foarte multe companii de stat şi au avut foarte mari pierderi în 2020, sute de milioane de lei. E adevărat că o parte din aceste pierderi au fost cauzate de epidemia prin care trecem, pentru că sunt companii ale căror venituri vin din călătorii, Ministerul Transporturilor se ocupă de transporturi, transport de mărfuri, dar şi de persoane. Când a căzut traficul de pasageri, au pierdut veniturile, dar dincolo de anul 2020 erau pierderi structurale de mulţi, mulţi ani. Şi azi toate companiile în această vineri au termen să îmi trimită un plan de reformă şi de restructurare. A cerut şi premierul Cîţu acest lucru în ultima şedinţă de Guvern”, a spus ministrul.
Cătălin Drulă spune că s-a săturat de ”găurile negre”
Cătălin Drulă a declarat că s-a săturat ca din banii contribuabililor să fie acoperite ”găuri negre” ale unor societăți și a dat exemplu, printre altele, CFR Călători și CFR Marfă.
”În fiecare an am ajuns să punem sume enorme de la buget ca subvenţii sau forme echivalente de compensare de la bugetul de stat şi nu mai putem avea aceste găuri negre şi trebuie să ajungem la o eficienţă şi o normalitate cu aceste companii. Aşadar, pe masa minsiterului sunt teme grele”, a adăugat ministrul Transporturilor.
Cătălin Drulă a atras atenția că nu este normal ca doar companiile private să ”strângă cureaua” în perioada pandemiei, iar cei de la stat să aibă salarii mari și prime, din banii tuturor românilor.
Podul Grădiștea este o prioritate pentru noul ministru. ”O rușine națională”
Ministrul Transporturilor a precizat că reluarea circulației pe ruta directă București-Giurgiu, fără ocol pe la Videle, este o prioritate a mandatului său.
El a calificat drept ”o rușine națională” faptul că podul de peste râul Argeș de la Grădiștea, prăbușit în august 2005, nu a fost reconstruit în tot acest timp. Contractul pentru refacerea acestui pod și a altor trei de pe linia București-Giurgiu fost semnat pe 4 decembrie 2020 cu austriecii de la Porr Construct. Proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.
