Opinia aparține experților de la UBS, cea mai mare bancă elvețiană. “Cu trenul sau cu avionul?”, aceasta va fi dilema călătorilor odată încheiată actuala criză cauzată de coronavirus, mai ales în actualul context, dominat de preocupări privind găsirea unui mijloc d transport cât mai puțin poluant.
Doru Cireașă
Covid-19 arată țărilor ce înseamnă aerul curat, cum se pot descurca fără prea multe călătorii și cum un mediu mai curat ajută la combaterea bolii. Ne așteptăm la o accelerare a trecerii de la avioane la calea ferată de mare viteză atât în Europa, cât și în China.
În mod clar, consumatorii și guvernele țărilor devin din ce în ce mai conștienți de importanța protecției climei.
Explozia epidemiei de Covid-19 arată că țărilor industrializate nu numai ce înseamnă aerul curat și cum să se descurce fără călătorii, ci și faptul că un mediu mai curat și populații mai sănătoase fac față mai bine bolilor, susțin economiștii UBS.
Lumea nu va renunța la „zero carbon”
Unele investiții sunt destinate proiectelor de reducere a emisiilor de carbon și pot fi redirecționate către sprijinirea industriilor de transport și călătorii, dar nu credem că lumea dezvoltată va renunța la ambiția sa de emisii de carbon „zero zero” până în 2050.
Pandemia de COVID-19 va accelera tranzitul spre trenurile de mare viteză, de la transportul aerian
De aceea, ne așteptăm la o accelerare a transferului de la avioane la trenul de mare viteză (HSR – High Speed Rail) atât în Europa, cât și în China. Analizăm modul în care guvernele ar putea urmări extinderea HSR (proiecte de peste 100 miliarde EUR în UE) generând cerere suplimentară de echipamente noi pentru a crește viteza și densitatea, spun experții UBS.
Pe partea opusă, analiza sugerează că aceasta ar putea încetini creșterea traficului aerian global cu 4,6% pe an în perioada 2018-28, astfel: nicio creștere a traficului intra-european, 6,1% în China și 2,8% în SUA. Un astfel de scenariu presupune că companiile aeriene ar putea economisi până la 3,4 milioane tone de CO2 prin reducerea flotei în funcțiune.
Care sunt sectoarele cel mai mult și cel mai puțin afectate?
„Pe baza analizei noastre, care se concentrează în principal pe Europa și China, concluzionăm că o creștere mai mică a traficului aerian intra-regional ar putea influența volumele în sectoarele aerospațiale, companii aeriene, aeroporturi, infrastructură și petrol”, se afirmă în raport.
„De creșterea mai rapidă a cererii feroviare ar urma să beneficieze producătorii de material rulant, semnalizare, comenzi și frâne.
Estimăm o oportunitate a pieței europene de HSR de a crește la 11 miliarde de euro în 2022 (de 3,5 ori nivelul din 2016), cu mult peste previziunile de 5,9 miliarde EUR ale organismului european de industrie feroviară UNIFE, sugerând o rată de creștere agregată de până la 10 puncte procentuale peste baza UNIFE în 2020- 2030. Cele mai afectate sectoare vor căuta noi modele de afaceri și vor încerca să dezvolte produse care să poată duce la scăderea emisiilor de carbon”, estimează experții indicați.
Toleranța călătorilor de afaceri pentru călătoriile cu trenul mai lungi se ameliorează
Datele dintr-un sondaj UBS Evidence Lab, efectuat pe 1.000 de persoane din patru țări europene și China, sugerează că persoanele ce călătoresc de plăcere ar tolera 5-6 ore într-un tren, în timp ce călătorii de afaceri din UE ar accepta până la patru ore, față de un consens general de 2-3 ore. În China, HSR a luat mai mulți călători de la transportul rutier decât de la companiile aeriene, dar acest lucru s-ar putea schimba.
Serviciul și frecvența sunt principalii factori ai cererii pentru călătorii cu trenul mai lung și ambele pot fi îmbunătățite atunci când este introdusă concurența între operatori, mai spune studiul UBS.
