Guvernul a aprobat miercuri în prima lectură Ordonanța de modificare a legislației achizițiilor publice în sensul excluderii țărilor terțe din licitații. Vrând să lovească în China, Ministerul Transporturilor, inițiatorul propunerilor, lovește, printre alții, și în Marea Britanie, țară care nu mai are un acord solid de achiziții publice guvernamentale semnat cu Uniunea Europeană. Zeci de alte țări de pe mai multe continente vor fi afectate. Club Feroviar vă prezintă aici în exclusivitate forma discutată miercuri de Guvern.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
O prima problemă: Lipsa avizelor
Firmele britanice ar putea întâmpina probleme la accesul lor pe piața României de achiziții publice dacă Guvernul va adopta în forma actuala propunerea de OUG de modificare a legislației achizițiilor publice. Reamintim că Ordonanța a plecat și a fost inițiată la Ministerul Transporturilor în urma unor plângeri ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Compania a susținut că, chipurile, în proiecte nu se pot respecta cerințele privind calitatea lucrărilor, normele europene, cele privind protecția muncitorilor în cazul firmelor din afara UE și a lumii occidentale. Aceasta ca și cum în domeniu nu ar exista consultanță, reprezentanți ai beneficiarului, norme naționale, Inspecția muncii, Codul muncii, Organisme de standardizare etc.
Revenind, Proiectul de OUG dezbătut și aprobat de Guvern, surprinde prin lipsa semnăturilor unor miniștri și ministere foarte importante implicate. Astfel (vezi foto) documentul este semnat de către Ministerul Transporturilor, inițiator, Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională a Achizițiilor Publice (ANAP). Lipsește semnătura unor ministere importante implicate, precum cel de Externe, Fonduri Europene, Justiție, Finanțe, iar cel al Economiei, cu un rol central având în subordine Departamentul de Comerț Exterior, nici nu e menționat.
A doua problemă: Analiza lipsă a impactului
În forma actuala, Marea Britanie ar putea întâmpina probleme de acces pe piața românească. Acestea ar putea fi aproape la fel de acute ca cele de care se va lovi China. Să explicăm: în prezent există recomandări și permisiuni la nivelul UE de excludere din licitațiile publice a țărilor care nu sunt membre UE, care nu se găsesc în procedură de aderare (spre exemplu Turcia și țări balcanice s-ar găsi într-o astfel de procedură de aderare la UE).
Excluderea companiilor este posibilă, însă nu este obligatorie, potrivit Comunicării CE 5494 din 2019. Asta înseamnă că este garantat doar accesul operatorilor din țări care au semnat acorduri de tip Government Procurement Agreement (GPA, în general sub umbrela Organizației Mondiale a Comerțului – WTO) sau acorduri bilaterale de liber schimb. Restul operatorilor „nu au asigurat accesul” arată nota de fundamentare la OUG dezbătut.
Proiectul de OUG aprobat de Guvern aduce o noutate. Excluderea nu mai este doar posibilă, ci devine obligatorie. Ordonanța redefinește și recunoaște operatorii economici care pot intra în licitațiile noastre ca fiind cei din țări membre UE, țări ale Spațiului Economic European (nu fac parte Marea Britanie, Elveția, Moldova, țările balcanice), țările semnate are Acordului de Achiziții Publice (probabil referire la GPA -WTO), țări terțe în curs de aderare la UE (spre exemplu Turcia) și țări terțe semnatare ale unor acorduri cu UE prin care există obligativitatea acordării accesului la achizițiile publice. Țările de mai sus au dreptul de a participa, iar celelalte nu, „sub sancțiunea respingerii candidaturilor/ofertelor”, spune noul OUG.
Marea Britanie, băgată în OUG în aceeași oală cu Taiwan-ul
O abordare atât de dură duce la probleme. Nu este vorba doar că numeroase țări, precum Africa de Sud, țările Americii Centrale, mai toată Africa, țări ale Americii de Sud și din Orientul Mijlociu sunt excluse dacă nu au acorduri bilaterale semnate cu UE.
Este vorba că vor fi afectate relațiile cu Marea Britanie, Elveția, Moldova. În absența acordurilor bilaterale menționate, accesul la achiziții publice este reglementat doar de acordul GTA al Organizației Mondiale a Comerțului (WTO). Sunt 48 de semnatari ai GTA-WTO (27 membre UE), alte câteva zeci fiind observatori/în curs de aderare. China are statut de țară în procedură de aderare, încă din perioada 2008-2009. Marea Britanie a aderat la 1 ianuarie, imediat după intrarea Brexit în vigoare.
Calitatea de țară semnatară GTA nu asigură același acces la contractele guvernamentale ca aparteneța la UE sau Spațiul Economic European (unde nu regăsim Marea Britanie). Singurele garanții oferite Marii Britanii vor fi cele oferite de GTA care însă au propriile limite. O notă a Comisiei Europene disponibilă aici arată clar: „agenții economici din UK vor avea același status ca alți operatori economici dintr-o țară terță care nu are un acord cu UE de deschidere a pieței achizițiilor (…) operatorii economici din țări terțe care nu au înțelegeri privind deschiderea pieței nu au acces asigurat și pot fi excluși” arată nota scrisă expres pentru situația Marii Britanii.
Sigur că GTA oferă anumite garanții, nu însă maximale. Spre exemplu (vezi foto) dacă un produs este livrat în licitație de către o firmă britanică și are peste 50% din valoare realizată în această țară sau altă țară terță, va fi exclus în favoarea produsului care are sub 50% din valoare realizată în stat membru UE.
Marea Britanie are negociat un așa zis Acord de Comerț și Cooperare (Trade Cooperation Agreement -TCA), dar acesta are caracter temporar.
Ce facem cu Taiwanul, membru GTA
Apoi apare altă problemă. Taiwanul este membru deplin al WTO – GTA, iar CRRC, gigantul chinez de material rulant are fabrici aici. Cum vor putea fi excluși chinezii din licitație fără a-i exclude pe britanici în condițiile unei aplicări corecte obiective ale prevederilor OUG? În perioada următoare, ANAP are sarcina realizării listei statelor membre acceptate în licitațiile guvernamentale, urmând ca ulterior să actualizeze constant lista.
Apoi, ce se va întâmpla dacă o firmă chineză își va deschide filială în România devenind agent economic autohton? Desigur, aceasta nu va putea fi exclusă, iar proiectul de OUG nu spune nimic despre această posibilitate. Poate aici rezidă singurul fapt pozitiv. Firmele chineze vor fi obligate să își deschidă filiale în România și poate chiar să realizeze aici o bună parte din produsele de complexitate mare (peste 50% din valoare) cu care vor participa la licitații. Viitorul nu este însă atât de simplu și nu e clar cum va funcționa în practică noua OUG anti-China gândită de Guvern. O scrisoare a fostei conduceri a ANAP privind subiectul, disponibilă aici, dezvăluia numeroase îngrijorări.
