Curtea Constituțională a hotărât miercuri că o lege care respingea o Ordonanță de Urgență a Guvernului Orban prin care se restricționa pentru doi ani doar cedarea acțiunilor statului la companiile naționale, nu și a participațiilor acestuia, este constituțională. Simplu spus, în decizie se arată că statul este obligat să păstreze toate participațiile sale la companii naționale în următorii doi ani, nu doar acțiunile sale, după cum voia guvernul Orban. Un efect ar fi imposibilitatea CFR Marfă de a renunța prin valorificare la activele sale.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins miercuri obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2020 pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică.
Ordonanța Guvernului Orban, respinsă printr-o lege declarată miercuri constituțională, restrângea la acțiuni interdicția de a fi înstrăinate participațiile statului. Prevederea legislativă inițială, legea 173/2020 din august 2020, interzicea înstrăinarea participațiilor, nu doar a acțiunilor.
Ce spunea legea 173
- interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută.
- Se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operațiuni privind înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
În vara acestui an, nemulțumit de forma legii, Guvernul Orban a contestat la Curtea Constituțională legea 173, fără succes însă. Ulterior a modificat-o prin OUG 166 care însă a fost respinsă ulterior în Parlament. Guvernarea Orban a contestat din nou legea de respingere a OUG 166, fără succes însă.
În OUG 166, față de Legea 173, guvernarea Orban înlocuise termenul „participații” cu „actiuni”, restrâng masiv zona de acțiune. Nu poți vinde acțiunile unei companii de cale ferată, dar îi poți vinde terenurile, clădirile sau materialul rulant.
Distincția participații – acțiuni
Participațiile sunt categoria generală de bunuri, ce include și acțiunile. Curtea Constituțională explică: „Curtea constată că sintagma “participaţiile statului” are în sfera de cuprindere atât acţiunile şi părţile sociale, ca valori mobiliare emise de societăţi comerciale, cât şi activele, activele funcţionale sau cu caracter social, ca bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societăţi care desfăşoară activităţi comerciale”.
Situația CFR Marfă luată drept argument
De altfel, situația CFR Marfă a fost unul dintre argumentele pentru care s-a dorit modificarea legii 173.
Fostul premier Ludovic Orban şi ministrul Economiei – Virgil Popescu – motivau actul normativ prin situaţia prin care trec CFR Marfă, CFR Călători şi Complexul Energetic Hunedoara, companii care au nevoie de lichidităţi pentru a plăti datoriile către furnizori şi terţi. Mai mult, în nota de fundamentare a actului normativ adoptat de Guvern se arăta că aceasta este soluţia prin care se poate rezolva situaţia unor operatori economici – Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM – S.A., care au în derulare ajutoare de stat pentru salvare, autorizate de către Comisia Europeană şi planuri de restructurare aferente, care includ măsuri de valorificare a unor active pentru eficientizarea acestor companii.
Vor mai putea fi vândute activele CFR Marfă?
Planul de concordat al CFR Marfă prevede și acesta vânzări de active, numai că în cazul de față nu a fost autorizat de către Comisia Europeană.
Interdicția vânzărilor de active va impiedica societatea de a obține cash-ul necesar și apare întrebarea dacă nu va crea dificultăți inclusiv la executarea silită a activelor CFR Marfă de către creditori, fiind vorba tot de înstrăinări. Spre exemplu, planul de concordat al CFR Marfă prevede obținerea a 563 milioane lei din lichidare imobile (terenuri și clădiri) și 1,47 miliarde lei din lichidare vagoane. Locomotivele lichidate ar fi putut aduce 448 milioane lei, însă este neclar acum dacă vânzările vor mai putea avea loc după decizia de miercuri a C.C..
