Studiu: Inelul feroviar ar scuti Bucureștiul de 10% din traficul auto actual
Un studiu recent, comandat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a arătat utilitatea transportului feroviar de pasageri în București. Aceasta în condițiile în care la nivel local există presiuni în direcția inchiderii unor linii de cale ferată, Cotroceni – Gara Progresul fiind unul dintre exemple.
Studiul ia în considerare două scenarii: unul în care nu se face nimic pentru dezvoltarea căii ferate și altul în care aceasta este supusă unui program de modernizare. Trebuie menționat că centura București este parte a rețelei europene TEN-T, de aceea modernizarea ei este obligatorie.
Studiul și-a mai propus să observe dacă terenurile libere din jurul liniei de inel și liniile industriale nefolosite sunt utile pentru dezvoltări rezidențiale și industriale, dacă dezvoltarea liniei ferate ajută la ținerea camioanelor în afara orașului. Autorii propun să se înceapă modernizarea inelului la standard TEN-T, dar și să se dezvolte un dry – port (punct intermodal) în sudul capitalei de unde să fie deservite industriile conectate cu inelul feroviar.
Una dintre concluzii este că, pentru început, ar fi potrivită începerea traficului cu trenuri de marfă pe partea de Nord – Nord – Est și apoi Sud – Est și Sud. „În paralel poate fi evaluată posibilitatea transportului călători cu șase perechi de trenuri suprapuse de-a lungul inelului și liniei centrale”. Prin faptul că există conexiuni cu rețeaua de tramvai și cea de metrou, discuția nu este despre inelul feroviar, ci despre transportul public, spunea unul dintre autorii cercetării.
Edilii țintesc bulevarde largi si proiecte imobiliare
La nivelul primarilor de sector varianta dezafectării căii ferate și construirea unor bulevarde mai largi care să acapareze și spațiul liniilor feroviare pare o variantă mai atractivă. Una dintre liniile care ar putea cădea victimă planurilor grandioase ale unui primar de sector este Răzoare Luică, pe direcția vest – sud a Capitalei. Cot la cot Putere și Opoziție, la finele lunii iunie, 200 de parlamentari ai Camerei Deputaților (din totalul de 300) au votat pentru trecerea căii ferate Controceni – Progresul (Răzoare-Luică), de la CFR la Consiliul Local al Sectorului 5.
Dacă actul normativ va intra în vigoare, el va legaliza sfârșitul acestei linii feroviare, dar și a oricărei posibilități de dezvoltare a unei linii urbane feroviare pe direcția nord-vest-centru. Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, vrea să transforme 7,4 km de cale ferată dezafectată din mijlocul Bucureştiului într-un bulevard care să preia mare parte a traficului rutier pe traseul Răzoare – Giurgiului. Proiectul de lege a fost atacat de către președintele Klaus Iohannis la Curtea Constituțională, fapt care i-a atras furia primarului Sectorului 5, daniel Florea. Legea, adoptată ca urmare a lobby-ului lui Daniel Florea, a fost criticată recent de candidatul PNL-USR la Primăria Capitalei, Nicușor Dan.
”Această cale ferată poate fi folosită pentru un metrou de suprafață, care să fie conectat și cu rețeaua CFR. De aici s-ar putea ajunge în 20 de minute în Pipera sau la Gara Obor”, spunea recent Nicușor Dan.
Citește aici câteva opinii ale arhitectului Andrei Egli privind calea ferată bucureșteană.
