Muzeul CFR care funcționează pe lângă CENAFER a fost redeschis la jumătatea lunii mai sub formă de Colecție Publică de Istorie Feroviară. Noutatea este că instituția dorește angajarea de muzeografi, fapt ce va fi posibil dacă la următoarea rectificare bugetară vor fi alocați bani cu această destinație.
„E o acreditare preliminară, căci am depus hârtiile după ce nu am îndeplinit condițiile pentru muzeu”, spune Mircea Dorobanțu, director general CENAFER.
„Pentru public nu e nicio diferență, este doar organizatoric. La muzeu trebuie să ai angajați cu calificare de muzeograf, ori noi avem doi-trei angajați care se ocupă de Colecție. Avem 15 locomotive cu valoare de tezaur și ni s-a spus că ar trebui să avem cel puțin 40 de angajați”, adaugă el.
Mircea Dorobanțu spune că în viitor se intenționează angajarea unor muzeografi, dar că deocamdată nu sunt prevăzute resurse financiare pentru plata acestora, deși pozițiile sunt prevăzute în schema de personal. Odată ocupate pozițiile cu personal va trebui depusă din nou documentația ca muzeu.
CENAFER are un proces în instanță cu Muzeul Culturii pentru anularea amenzii aplicate și a câștigat prima înfățișare, urmând, cel mai probabil, recursul.
De ce a amendat Ministerul Culturii Muzeul
La începutul anului 2021, declarat Anul European la Căilor Ferate, Ministerul Culturii, prin Direcția de Cultură a Municipiului București, a închis Muzeul CFR din Capitală. Direcția a venit în control și a dat o amendă, pe motiv că Muzeul nu este acreditat de Ministerul Culturii. În aceste condiții, conducerea Muzeului CFR a decis să-l închidă pentru public, pentru a nu se trezi cu o altă amendă. Ministerul Culturii a încercat să explice situația, fără a fi însă convingător în acest demers.
La solicitarea Club Feroviar, Ministerul Culturii a furnizat punctul său de vedere în legătură cu cele întâmplate la Muzeul CFR, fără însă a lămuri de ce a fost nevoie de atâta exces de zel în primele zile ale noului an. Și nici de ce a fost necesară prezența Poliției la acțiunea de control, că doar la Muzeul CFR nu se adăpostesc infractori.
Astfel, pe data de 7 ianuarie 2021, o comisie formată din angajaţi ai IGPR, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti şi experţi acreditaţi de Ministerul Culturii, s-a deplasat la sediul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară CENAFER – Muzeului CFR din Calea Griviței nr. 193B, București, unde funcționează Muzeul CFR, precizează Ministerul Culturii.
”Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară CENAFER este instituţia care gestionează activitatea muzeală feroviară, conform HG 1399/2009. Ca urmare a verificărilor efectuate la faţa locului, nu au fost identificate documente privind înfiinţarea și acreditarea instituţiei muzeale <Muzeul CFR>. Drept urmare, Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti a întocmit un proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. 26/07.01.2021, în care s-a consemnat faptul că Muzeul CFR funcționează fără respectarea prevederilor art 17, alin 1-3 din Legea nr. 311/2003 a Muzeelor şi a Colecţiilor Publice privind înființarea și acreditarea”, se arată în răspunsul trimis către Club Feroviar.
Ce cuprinde Colecția Publică
Punctul de atracție este o dioramă demonstrativă de traseu feroviar românesc, printre cele mai mari din țară, realizată doar de o mână de oameni, la scara 1:87. Dată în folosinţă în 16 mai 2012, piesa de rezistenţă a muzeului imită locomotive şi material rulant, este dirijată pe calculator, are trasee atât pe cale ferată normală, cât şi pe cea îngustă, o lungime de peste 14 m, o lăţime de circa 4,4 m şi încântă pe vizitatorii de toate vârstele.
De asemenea, se poate vizita biroul original al inginerului Anghel Saligny şi biografiile altor ingineri români care au contribuit la construirea primei linii de cale ferate română.
Pornind de la primul vagonet din lume, pe făgaș de lemn, folosit în minele din Transilvania în secolul al XVI-lea, vizitatorii trec apoi prin perioada intenselor construcții de cale ferată de pe teritoriul Principatelor Române din secolul al XIX-lea și fac o călătorie romantică imaginară cu prima cursă a celebrului Orient Expres, în 1883, revenind apoi în țară pentru a traversa Dunărea pe impunătorul pod Carol I, de la Cernavodă.
Și pentru că mișcarea se desfășoară în timp, nu lipsesc nici faimoasele ceasuri CFR, de la cel mecanic uriaș, suspendat, la celebrul Paul Garnier, nelipsit din orice stație, până la centrala ceasornică electrică, ce a coordonat toate cele 300 de ceasuri din Gara da Nord, pe aproape întreaga durată a secolului al XX-lea. (D.C.)
