A trage țeapă prestatorilor de servicii a devenit o practică obișnuită pentru unii antreprenori din România, în special pentru unii veniți din bazinul mediteraneean. Câteva firme din această regiune au deschise împotriva lor zeci de procese intentate de micile firme românești, unele dintre acestea amenințate de faliment în urma creditării celor mari.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Câteva firme mari prezente pe piața românească a lucrărilor de construcții, provenite în special din țări precum Italia, Spania sau Grecia au ajuns să fie o problemă pentru micii constructori români, unii amenințați de insolvență și ajunși, în pofida situației în care se găsesc, creditori ai firmelor mari.
Situația este îndeajuns de gravă încât să fi devenit subiectul întrebărilor adresate de către jurnaliști, săptămâna trecută, ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă. Ce are de gând Ministerul să facă? Cum se poate redresa situația, a fost întrebat ministrul de către ziariști?
Spre exemplu, firma italiană Astaldi, parte a grupului Salini Impregilo, se pare că a ajuns campioana neplăților față de micii constructori. De la începutul anului trecut pe rolul instanțelor noastre de judecată au fost deschise nu mai puțin de 50 de procese deschise cu scopul obținerii unro ordonanțe de plată conform OUG 109/2007. Obținerea ordonanței permite unei firme să își obțină banii înapoi de la un debitor pentru care a prestat diferite servicii. În unele dintre aceste procese Astaldi a avut câștig de cauză însă în majoritatea creditorii firmei italiene au primit dreptul de a își încasa banii. În unele procese anumiți constructori au solicitat inclusiv executarea silită a italienilor.
Unele firme aproape că au fost împinse în faliment. Să ai o factură neîncasată în proporție de un sfert sau jumătate din cifra ta de afaceri nu este o fericire. Astfel firma argeșeană de construcții Romnova Group a obținut în urma unie decizii judecătorești a Tribunalului Argeș o ordonanță de plată pentru peste 700.000 de lei, după un an de judecăți cu asocierea Astaldi – UTI România. Debitul reprezintă un sfert din cifra de afaceri a companiei românești pe 2019. Cosmin Nițu, patronul firmei Romnova Group nu e singurul care a avut probleme de plată cu Astaldi. Frații Deme, Ioan și Cristian, patronii firmei Deme Macarale din Oradea sunt alți oameni de afaceri care au avut probleme de neplată cu Astaldi. Începând cu 2019 firma a deschis 11 procese împotriva firmei Astaldi sau asociaților acesteia pentru obținerea unor ordonanțe de plată. În urma deciziilor judecătorești a obținut plăți de zeci de mii de euro pe facturi neplătite.
Situația nu este însă o regulă. Spre exemplu firma austriacă Strabag, unul dintre antreprenorii importanți în lucrările de infrastructură, are sub zece procese deschise în ultimul an. Firma austriacă este, în unele dintre aceste procese, creditorul neplătit. Deasemenea, un alt important contractor, firma românească Spedition UMB, lipsește de pe lista celor dați în judecată pentru facturi neplătite, deși are contracte semnate de mai multe miliarde de lei pentru lucrări de infrastructură de transport.
Țepe pe piața lucrărilor de construcții. Siemens, pe lista neplătiților
Aceste exemple sunt ale unor mici firme, numite îndeobște „prestatori de servicii”. „Țepele” au privit însă și marile companii. Club Feroviar a relatat aici despre cazul companiei germane Siemens, subcontractor Astaldi, care amenința în ianuarie 2021 cu oprirea lucrărilor la secțiunea Km 614-Simeria, Subtronson 2a, Km 614 – Cap Y Bârzava din cauza faptul că nu a fost plătit de către consorțiul condus de Astaldi. Siemens amenința cu oprirea lucrărilor la data de 21 martie (ieri – n.red.) dacă nu și va primi banii de la Astaldi.
„Țepele”, adevărate bombe economice pe piață
Toate aceste aspecte sunt foarte nocive pentru piața românească a lucrărilor de construcții. Nu este vorba doar de faptul că unele firme nu încasează niște bani. Neplățile creează neîncredere în relațiile dintre firmele de construcții, sunt aducătoare de insolvențe, sau chiar de falimente, și mai departe creează probleme altor firme care la rândul lor au de încasat bani de la țepuiți
Din 2018 subcontractorii – protejați, prestatorii de servicii – nu
Problema și-a găsit o oarecare rezolvare de abia în 2018 când Guvernul a emis HG 1 din 2018. Potrivit HG menționat, o firmă subcontractoare are dreptul a primi separat banii de la beneficiar în anumite condiții. Ce spune legea:
Beneficiarul va efectua plăţi directe către Subcontractanţii care şi-au exprimat opţiunea în acest sens
Plăţile datorate de Beneficiar se vor efectua în contul stabilit în Contract sau indicat de către Antreprenor, respectiv în conturile indicate de Antreprenor şi Subcontractanţi. Beneficiarul este îndreptăţit să refuze orice cont care ar ridica dubii cu privire la beneficiarul real sau din alte motive legate de combaterea spălării banilor. Dacă Legea prevede astfel sau la solicitarea Beneficiarului, acest conturi vor fi deschise de către Antreprenor şi Subcontractanţi la Trezoreria Statului.
În cazul în care un Subcontractant îşi exprimă, în conformitate cu prevederile Legii, opţiunea de a fi plătit direct, subcontractul anexat la Contract va conţine o anexă specifică privind plata directă, prin care Antreprenorul şi Subcontractantul vor (i) consemna această opţiune, (ii) preciza contul bancar al Subcontractantului şi (iii) indica, pentru fiecare articol din Graficul de Eşalonare a Plăţilor aferent părţii de Lucrări pentru care este desemnat Subcontractantul, partea din sumă sau procentul corespunzător aferent Subcontractantului, precum şi modul de tratare şi aplicare al elementelor listate.
Beneficiarul va efectua plăţi datorate Antreprenorului către terţi doar după o cesiune realizată
Ce se întâmplă însă cu firmele care s-au bucurat după demararea lucrărilor că prind și ele mici bucățele din contract, prestând mici servicii, mai puțin importante decât cele ale subcontractorilor? HG spune expres că prevederile de mai sus nu li se aplică.
„Simpla închiriere a unui utilaj, furnizarea de manoperă sau contractele de furnizare de bunuri nu sunt considerate sau interpretate drept „subcontracte” pentru scopul prezentului Contract”, spune HG 1 din 2018. Adică practic singura lor apărare este Tribunalul.
Cea mai bună apărare e prevenția, spune ministrul Transporturilor, îngrijorat de situație.
„Există legislație, au învățat firmele românești să se protejeze contractorii, se bat pe ei, au învățat să se protejeze juridic (…) știu că există și situații în care firmele și-au luat țepe, e trist că s a ajuns acolo. Există deschidere unde putem să ajutăm. Actorii economici trebuie să își protejeze interesele să se lucreze la alb”, spune ministrul. Deci celor care nu au norocul să lucreze drept subcontractori li se recomandă să semneze contracte bine întocmite. Ministrul Cătălin Drulă spune că s-a și întâlnit cu reprezentanți ai constructorilor pe tema asta.
Valentin Stoica, ARACO. Sunt antreprenori care plătesc la secundă
Valentin Stoica vicepreședinte ARACO afirmă că „practica există”, dar că „nu e corect să generalizăm”. Sunt firme (Valentin Stoica dă nume dar nedorind să facem publicitate, nu dăm detalii) care „plătesc la secundă” spune el. Altele (fără a numi pe cineva în mod special) se întâmplă să aibă întârzieri foarte mari la plăți. Deseori problemele se rezolvă în instanță, dar după 2-3 ani, unii ajung să fie faliți. Statul nu se poate băga în relația comercială între firme private, însă ar fi bine să nu se mai lucreze niciodată cu astfel de constructori, într-un soi de boicot natural. „Subcontractorii și furnizorii de servicii, oricât de mici, trebuie să aibă demnitate și când toți o vor avea situația se va normaliza”, afirmă vicepreședintele ARACO.
