Ori de câte ori se referă la cererile sindicaliștilor Metrorex, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, închide gura acestora reamintindu-le ponderea mare ce o au subvențiile de la stat în totalul veniturilor companiei. Care este însă situația în bugetele companiilor de metrou din alte șase mari orașe la nivel global?
doru.cireasa@clubferoviar.ro
O primă privire trebuie aruncată asupra bugetului Metrorex pe 2019, ultimul într-un an normal, fără pandemie.
În totalul veniturilor, de 855 milioane lei, subvențiile au reprezentat 528 milioane lei. Acestea au fost formate din 420 milioane lei venituri din subvenții de exploatare și 108 milioane lei venituri din subvenții pentru investiții. Aceasta înseamnă că subvențiile au reprezentat 61% în total venituri. Vânzările de bilete (producția vândută) au totalizat 292 milioane lei, adică 34%.
„Salariile sunt undeva la 750 de milioane, iarăşi citez cifre din memorie, iar veniturile cred că sunt până în 200 de milioane, mai ales în această perioadă de pandemie. Dacă ar fi vremuri normale, ar fi 300. După cum vedeţi, este un dezechilibru destul de mare, compania mai are şi alte costuri”, spunea zilele trecute ministrul.
El a menţionat că aceste cheltuieli salariale s-au triplat, în condiţiile în care în 2016 se situau la 250 de milioane de lei.
„Situația Metrorex este foarte dificilă. Dacă acum 5 ani, compania acoperea circa 58% din cheltuieli din veniturile proprii, astăzi acest procent a scăzut la mai puțin de 30%”, afirma și în februarie ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. Acesta spune că pentru 2021 subvenția cerută de Metrorex este de peste 1 miliard de lei, „ar însemna aproximativ 17% din bugetul Transporturilor”, declara el.
Londra stă cel mai bine, Singapore cel mai prost
Însă cum stau metrourile din Londra, New York Paris, Singapore, Hong Kong, Madrid la aceste capitole? Comparațiile directe trebuie să ia însă în calcul structurarea diferită a veniturilor și prețurile diferite ale biletelor.
Londra stă cel mai bine din punct de vedere al veniturilor proprii. Aproape 72% din venituri sunt asigurate din vânzările de bilete. Alte 14% din venituri provin din taxe și tot atât din alte venituri operaționale.
Londra este una dintre puținele metropole ale căror metrouri nu primesc subvenții de la stat. Cea mai ieftină călătorie costă 5,5 lire, adică echivalentul a 6,38 euro, sumă ce nu și-o permit mulți europeni, printre care și bucureștenii. Prețul nu este cel de plătit pe baza unor carduri speciale precum Oyster, cazuri în care călătoria poate deveni de două ori mai ieftină.
Prețul este de câteva ori mai mare decât cel din Paris unde o călătorie începe de la 1,9 euro, de peste trei ori mai puțin.
La Paris vânzările de bilete aduc doar 38% din venituri (nu cu mult mai mult decât la București) însă subvențiile statului sunt doar de 16%. Grosul veniturilor, anume 43% sunt asigurate din perceperea unei taxe pe angajare (versement transport – taxă pusă la companiile care au peste 11 angajați). Alți 1% vin dintr-o taxă pe energie, iar restul de 2% din diferite surse.
La fel de prost stă și metroul din New York, adică tot 38% din venituri obținute din vânzări bilete. Subvențiile statului aduc doar 7% din venituri, însă 36% vin din diferite taxe dedicate. Un procentaj de 3% este adus de diferite alte taxe.
Cel mai prost stă însă metroul din Singapore. Aici doar 21% din venituri provin din vânzările de bilete. Subvențiile statului aduc 56%, alte 16% vin dintr-o alta taxă de management pusă tot de stat, iar 7% sunt alte venituri operaționale.
Comparabil cu metrourile din Paris și New York stă și cel din Hong Kong. Doar 37% vine din vânzări bilete, o cotă de 39% vine din taxe pe proprietățile internaționale, 12% sunt venituri din activitățile comerciale ale stațiilor, 9% venituri din chirii, iar 3% diferite taxe.
Și, în fine, metroul din Madrid stă ceva mai bine. Aproape jumătate din venituri, anume 47% vin din vânzări bilete, 41% sunt veniturile regionale, 6% sunt subvenții de la nivel central, 5% subsidii locale, iar 1% diferite surse.
Nu doar volumul subvențiilor contează, ci și structurarea veniturilor
Concluzia ar putea fi aceea că nu doar ponderea vânzărilor de bilete în total e importantă (factor ce ține în mare măsură de prețurile biletelor de călătorie), ci și structurarea sau găsirea unor noi surse de finanțare a metroului.
