Legea a fost votată în august
Legea Statutului personalului feroviar a fost votată în ultima decadă a lunii august. PSD a susținut necondiționat actul normativ, în vreme ce UDMR și USR și-au exprimat anumite rezerve privind efectele pe termen mediu. Legea a fost votată cu 185 de voturi pentru, unul împotrivă și 80 de abtineri.
”Avem parte de o retrimitere la examinare pentru motive închipuite. Sper ca de data asta să fie votată, promulgată și să apară în Monitorul Oficial, pentru ca feroviarii să aibă în sfârșit un statut adaptat după reglementările europene”, a spus în plenul Camerei Deputaților parlamentarul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii.
Deputatul UDMR Benedek Zacharie și-a exprimat unele rezerve privind efectele pe termen mediu pe care le-ar putea avea actul normativ. ”Aproximativ 5.000 de mecanici de locomotivă se vor pensiona în următorii trei ani de zile. Este o problemă pe care Ministerul Transporturilor și companiile de profil – CFR Călători și CFR Marfă – vor trebui s-o rezolve. Ar trebui să se preocupe cu cine-i vor înlocui”, a spus el.
Ultima intervenție i-a aparținut deputatului USR Cristian Seidler, care și-a început declarația prin a preciza că partidul pe care îl reprezintă nu are nimic împotriva personalului feroviar. ”Poziția noastră a fost prost înțeleasă”, a spus el în videoconferință.
A adăugat că, în opinia lui, aceste prevederi nu ar fi trebuit cuprinse într-o lege, ci într-un contract colectiv de muncă. ”Patronatele nu au fost consultate. Pe de altă parte, ideea de coeficienți minimi de ierarhizare în cadrul unei legi nu ar trebui să existe. Suntem și noi îngrijorați de lipsa de personal calificat, de sânge proaspăt, de tineri care să se îndrepte către acest domeniu”, a spus Cristian Seidler.
De ce a refuzat anul trecut Iohannis promulgarea
În iunie 2019, Președinția a comunicat că nu rezultă că a fost evaluat impactul pe care aceste dispoziții îl au în piața serviciilor feroviare ori că au fost identificate sursele de susținere a acestor drepturi și beneficii. Asta în condițiile în care Curtea Constituțională a reținut că este obligatorie stabilirea concomitentă atât a alocației bugetare – ce are semnificația unei cheltuieli – cât și a sursei de finanțare – ce are semnificația venitului necesar pentru suportarea ei – spre a evita consecințele negative, pe plan economic și social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire.
”Având în vedere cele arătate, apreciem că efectele dispozițiilor menționate sunt reprezentate de o creștere semnificativă a cheltuielilor de personal (atât de natură salarială, cât și de natură extra salarială) atât în cazul companiilor de stat, cât și al operatorilor privați, cu potențial de a afecta mediul concurențial și de a perturba activitatea de transport feroviar din România”, se mai arăta în motivarea președintelui României.
El continua, arătând că, în lipsa unui studiu de impact al măsurilor adoptate, noile costuri financiare ale operatorilor privați, ocazionate de noile drepturi ale personalului, riscă a fi transferate către consumatorul final prin majorarea tarifelor. Totodată, noile drepturi salariale și de natură salarială prevăzute de legea transmisă spre promulgare vor avea un impact diferit asupra operatorilor privați, comparativ cu companiile de stat, susține șeful statului.
”Menționăm că politica europeană în domeniul transporturilor feroviare vizează crearea unui spațiu feroviar unic european, iar prin cel de-al patrulea pachet legislativ feroviar adoptat de Uniunea Europeană se urmărește completarea acestei piețe unice feroviare. Obiectivul pachetului legislativ care cuprinde trei regulamente și trei directive este acela de a revitaliza sectorul feroviar și de a-l face mai competitiv”, scria în motivarea refuzului Administrația Prezidențială.
Președinția considera în 2019 că revitalizarea și creșterea competitivității sectorului feroviar nu se pot face în lipsa încurajării concurenței și a liberei inițiative pe piața transportului feroviar: ”Or, așa cum am arătat mai sus, Legea privind statutul personalului feroviar, prin riscurile cu privire la denaturarea concurenței și a liberei inițiative pe piața transportului feroviar, ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-și îndeplini în mod corespunzător obligații asumate atât în contextul politicii europene în domeniul transportului feroviar, cât și în cel al politicilor naționale (a se vedea în acest sens prevederile Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european și, în special, cele ale Capitolului II – Dezvoltarea căilor ferate în România)”.
Alte neclarități sesizate la Palatul Cotroceni au fost legate de prevederile referitoare la anchetele penale și la condițiile de pensionare pentru personalul feroviar.
