Statul va achita aproape șapte milioane de lei pentru exproprierea celor 7,5 hecatre necesare realizării racordului feroviar la terminalul T1 al aeroportului.
Ministerul Transporturilor a stabilit atât amplasamentului racordului feroviar către terminalul T1 al Aeroportului Otopeni, cât și lista celor care vor fi expropriați, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern elaborat de către Ministerul Transporturilor și care va fi înaintat Guvernului spre aprobare.
Documentul stabilește că suprafața necesară de expropriat este de 75.514 metri pătrați teren intravilan și extravilan și 35 metri pătrați de construcții. Lista prezentată include 63 de persoane juridice și fizice ce vor fi expropriate printre care figurează și instituții publice precum Primăria Otopeni sau Compania Aeroporturi București.
Lista include și cinci terenuri deținute de firma Airport Retail Park Otopeni SRL, deținute de către omul de afaceri Ion Țiriac, pentru care acesta va primi 770.000 de lei, respectiv 125 lei pe metrul pătrat de teren arabil intravilan.
Ion Țiriac, unul dintre contestatarii proiectului
La începutul acestui an omul de afaceri și-a exprimat nemulțumirile privind demararea proiectului. Fundaţia Ion Ţiriac a spus că este obligată să renunţe la două proiecte non-profit majore, de interes naţional, derulate în oraşul Otopeni din cauza deciziei “complet rupte de realitate a Ministerului Transporturilor de a construi o cale ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă”, potrivit unui comunicat de presă. “O investiţie inutilă”, consideră Ţiriac legătura dintre aeroport şi Gara de Nord, în condiţiile în care se doreşte şi construirea unei linii de metrou.
Care sunt cele două proiecte
“Primul proiect se referă la Patinoarul Ţiriac – Telekom Arena din oraşul Otopeni, dezvoltat de Fundaţia Ion Ţiriac, şi inaugurat în anul 2016 în urma unei investiţii de peste 3,6 milioane de euro. Acest proiect este singurul patinoar din zona Bucureşti-Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaţionale şi în acord cu indicaţiile Federaţiei Internaţionale de Hochei (FIH) (…) Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activităţii patinoarului şi a sălii de gimnastică în condiţii optime”, se arăta în comunicatul semnat de omul de afaceri Ion Ţiriac.
Al doilea proiect se referă la o univeristatea privată, pe care Ţiriac intenţiona să o ridice în zonă: “Cel de-al doilea proiect se referă la o iniţiativă aflată în stadii avansate de concretizare, menită să creeze o universitate privată non-profit, în Otopeni, care să ofere educaţie la cele mai înalte standarde internaţionale în domeniile: business, IT şi sport, pentru studenţi din România şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. Investiţia totală este estimată în jurul valorii de 300 milioane EUR, urmând a fi create peste 1,000 de noi locuri de muncă. Conform planurilor, campusul universitar se întinde pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, oferind, printre altele, următoarele facilităţi: săli de studiu dotate cu echipamente de ultimă generaţie, bazin olimpic, pistă de atletism, sală multifuncţională de 3.500 de locuri, teren de fotbal, terenuri de baschet, terenuri de volei, terenuri de tenis. Proiectul universităţii este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilităţii, cât şi din cea fonică.”
Țiriac a propus soluții alternative pentru traseul căii ferate. Ţiriac a susţinut că a încercat fără succes să convingă autorităţile să aleagă soluţii alternative pentru traseul căii ferate. Omul de afaceri pune sub semnul întrebării utilitatea acestui proiect, în condiţiile în care există şi intenţia construirii unei linii de metrou. „Ridicăm semne de întrebare în legătură cu utilitatea dezvoltării a două proiecte, metroul şi calea ferată, care să deservească în paralel acelaşi traseu: Gara de Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă (…) Am aprecia dacă Ministerul Transporturilor ar da dovadă de aceeaşi tenacitate şi în implementarea proiectului metroului care ar trebui să lege Gara de Nord de Aeroportul Henri Coandă, proiect care pe lângă finanţare europeană beneficiază şi de finanţare nerambursabilă din partea Japoniei. Studierea modelului prin care alte capitale europene au reuşit sa rezolve problema transportului înspre şi de la aeroport ne arată că nu există soluţii paralele, tren şi metrou, conform modelului propus pentru Aeroportul Henri Coandă”, arată Ţiriac.
Cine va face lucrările
Câștigătoare a fost desemnată asocierea SC Arcada Company SA – SC ISPCF SA – DB Engineering & Consulting GMBH. Valoarea ofertei câștigătoare este de 398,16 milioane lei. fără TVA. Contractul are o durată de 14 luni (două luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie), iar sursa de finanţare fiind asigurată din fonduri de coeziune şi de la bugetul de stat, aferente cadrului financiar 2014-2020.
Obiectul contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti” Faza I: Racord CF la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti, are drept scop asigurarea unei legături directe între Gara de Nord Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă prin construirea unei căi ferate duble în lungime de 2,95 km, a unui viaduct de 1,52 km care va traversa DN1, trei podeţe, instalaţie de centralizare electronică şi o staţie de călători la terminalul T1.
Actuala legătură, Gara de Nord – P.O. Aeroport, a fost deschisă în anul 2009 când actual șef al CFR SA, Constantin Axinia, deținea funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
