Întârzieri in implementarea Pachetului 4 Feroviar

Proiectele de acte normative care transpun cele două directive ale Pachetului 4 Feroviar – Pilonul Tehnic se află pe circuitul de avizare, deși acestea trebuiau adoptate până în urmă cu o săptămână.

România în calitate de stat membru al Uniunii Europene trebuia să asigure transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară (reformare), în cadrul Pachetului IV Feroviar – Pilonul Tehnic şi să comunice Comisiei Europene textele respectivelor prevederi naţionale până la data de 16 iunie 2019, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din directivă, inclusiv a actelor subsecvente (în special ordine ale ministrului transporturilor), se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege privind siguranţa feroviar. În caz contrar, Comisia Europeană poate declanşa procedurile de infringement.

“Procesul de transpunere a fost unul laborios, care a implicat consultarea tuturor actorilor implicaţi de pe piaţa feroviară din România, astfel încât, la data prezentei, proiectele de acte normative care transpun cele două directive ale Pachetului 4 Feroviar – Pilonul Tehnic au fost elaborate şi promovate, aflându-se pe circuitul de avizare. România, ca stat membru UE, este obligată să aplice prevederile Pachetului 4 Feroviar – pilonul tehnic, conform prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE). Pentru orice încălcare a TFUE, Comisia Europeană poate declanşa procedurile de infringement împotriva statului membru care a încălcat aceste prevederi”, afirmă reprezentanţii MT, potrivit Agerpres.ro.

În prezent, deşi documentele care transpun cele două directive al Pachetului 4 Feroviar – Directiva de interoperabilitate şi Directiva de Siguranţă feroviară – sunt pe circuitul de avizare, termenul acestora de transpunere este depăşit deja cu opt zile.

Pe data de 11 iunie, cu cinci zile înainte de expirarea termenului de transpunere, directorul general al AFER, Marian Mihail Călin, afirma într-o conferinţă internaţională că, din informaţiile sale, “e o chestiune de zile” până când cele două directive vor fi transpuse în legislaţia românească.

“Ştiu că la Direcţia de Transporturi Feroviare şi la Ministerul Transporturilor s-au făcut eforturi uriaşe pentru transpunerea celor două directive – Directiva de interoperabilitate şi Directiva de siguranţă feroviară. Ne aflăm într-un stadiu avansat şi e o chestiune de zile până când cele două directive vor fi transpuse în legislaţia românească. Astăzi (11 iunie – n. r.) am semnat acorduri de cooperare cu agenţia Uniunii Europene pentru căile ferate, aşteptăm şi noua legislaţie – repet, ştiu că trebuie să apară în perioada imediat următoare – şi atunci vom stabili procedurile pe care noi, la Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română le vom comunica”, a spus Călin, răspunzând unei întrebări venite din partea fostului director general al CFR Călători Iosif Szentes referitor la ce se va întâmpla după data de 16 iunie şi în baza căror reglementări vor lucra operatorii de transport.

Potrivit specialiştilor în domeniu, aproximativ două treimi din statele membre UE au ales să amâne cu un an trecerea la Pachetul 4 Feroviar, acest lucru fiind permis de legislaţia europeană. Până la finalul anului 2018, România putea şi ea solicita motivat amânarea.

Ce este cel de-al patrulea Pachet Feroviar?

Acesta vizează eliminarea barierelor rămase în calea creării unui spațiu feroviar unic european. Legislația propusă ar reforma sectorul feroviar al UE prin încurajarea concurenței și a inovării pe piețele interne de călători. De asemenea, ar implementa reforme structurale și tehnice. Rezultatul final ar trebui să fie niveluri mai ridicate de siguranță, interoperabilitate și fiabilitate în rețeaua feroviară europeană.

Pachetul conține 6 propuneri legislative ale Comisiei. De ce avem nevoie de Pachetul 4. Rețeaua feroviară europeană este în prezent fragmentată. Diferitele state membre utilizează diferite standarde de siguranță și sisteme tehnice. Serviciile feroviare transfrontaliere, de exemplu, trebuie să obțină autorizații de siguranță de la mai multe autorități naționale diferite și să se ocupe de mai multe sisteme de semnalizare diferite. Acest lucru face ca acesta să fie complicat și costisitor pentru noii operatori de transport feroviar și echipamentele tehnice noi pentru a intra pe piața feroviară.

Prin eliminarea barierelor rămase în calea spațiului feroviar unic european, Pachetul 4 va contribui la crearea unui sector feroviar mai competitiv, cu legături mai bune între UE și țările vecine.

Modificările vor ajuta, de asemenea, UE să îndeplinească obiectivele privind reducerea emisiilor și să încurajeze utilizarea sporită a transportului feroviar, așa cum se subliniază în Cartea albă a Comisiei privind transporturile din 2011.

Propunerile din cel de-al patrulea pachet feroviar au patru obiective principale:

• Standardele și aprobările funcționale. Modificările vizează reducerea costurilor administrative pentru companiile feroviare și facilitarea accesului noilor operatori pe piață. Agenția Europeană a Căilor Ferate (ERA) ar deveni singurul loc de eliberare pentru autorizațiile de vehicule și certificatele de siguranță pentru operatori.
• O structură ofertantă. Modificările propuse ar consolida rolul administratorilor de infrastructură – asigurându-se că au o independență operațională și financiară completă față de operatorii de transport feroviar. Administratorii de infrastructură ar controla, de asemenea, toate zonele aflate în centrul rețelei feroviare, cum ar fi planificarea infrastructurii, orarul de zboruri, operațiunile zilnice și întreținerea.
• Deschiderea piețelor interne de călători. Al 4-lea pachet feroviar include propunerea de a deschide căile ferate interne de pasageri noilor participanți și servicii din ianuarie 2019. Companiile ar putea fie să ofere servicii concurente, cum ar fi un nou serviciu de tren pe o anumită rută sau să liciteze pentru calea ferată de serviciu public contracte prin licitație. Modificările propuse ar face ca licitația competitivă să fie obligatorie pentru contractele feroviare de servicii publice în UE.
• Menținerea forței de muncă feroviare calificate. Propunerile recunosc importanța atragerii de personal calificat și motivat în sectorul feroviar. În special, modificările ar permite statelor membre să protejeze mai bine lucrătorii atunci când contractele de servicii publice sunt transferate unor noi contractanți.