Luni, când greva feroviară din Franța va ajunge în a 33-a zi, operatorul feroviar francez de stat va contabiliza o pierdere de aproximativ 700 milioane de euro, adică peste 20 milioane de euro pe zi. De 55 de ori mai mare decât cea pe care au suportat-o zilnic companiile feroviare de stat din România la ultima grevă generală, cea din vara anului 2005.
Adrian Bărbulescu
SNCF și RATP (regia pariziană de transport public) așteaptă încetarea conflictului pentru a da publicității cifrele exacte. Cu toate acestea, susțin jurnaliștii de la cotidianul francez Les Echos, experiența grevelor precedente lasă de înțeles că pierderile cumulate ale celor două companii publice vor depăși luni pragul de 800 milioane de euro.
Trei milioane de euro, o zi de grevă la regia pariziană de transport public
RATP a indicat în prima zi a mișcării de protest față de reformarea sistemului de pensii că o zi de grevă o costă cel puțin trei milioane de euro. Și asta într-o zi obișnuită din an, pentru că în perioada sărbătorilor de iarnă nivelul este cu siguranță mult mai ridicat, din cauza afluxului de turiști. Astfel, luni, în a 33-a zi a conflictului, pragul de 100 milioane de euro al pierderilor va fi depășit, dacă nu a fost deja până acum. Până la finele grevei, cifra ar putea crește la 150 milioane de euro.
Și nota de plată nu se va opri aici, cu siguranță. Asta pentru că Regiunea Île de France, care a plătit anul trecut o subvenție de exploatare de 2,1 miliarde de euro către RATP, îi va cere acesteia (și în egală măsură și SNCF) rambursarea contravalorii Pass Navigo pentru toți călătorii, pe ansamblul rețelei. În aceste condiții, săptămânile următoare vom asista la negocieri strânse între cele trein entități.
Aproape 700 milioane de euro, pierderile SNCF cauzate de greva feroviară din Franța
Factura se anunță a fi mult mai mare pentru SNCF. ”Estimările noastre de pierderi de 20 milioane de euro pe zi sunt un bun ordin de mărime”, a declarat recent directorul general al operatorului feroviar, Jean-Pierre Farandou.
Făcând calculul, luni, în a 33-a zi de grevă, pierderea grupului public va fi de 660 milioane de euro. O estimare optimistă, pentru că sărbătorile de Crăciun sunt o perioadă forte a încasărilor din fiecare an. La această sumă trebuie adăugate rambursările pe care le vor cere autoritățile regionale din tot Hexagonul, pe modelul celor din Île-de-France. Pentru comparație, conflictul din primăvara lui 2018, declanșat în semn de protest față de reforma feroviară (36 de zile de grevă în trei luni) a tăiat, portivit oficialilor companiei, 890 milioane de euro din cifra de afaceri.
În cadrul grupului feroviar, cea mai critică situație se înregistrează la SNCF Réseau, societatea însărcinată cu exploatarea și întreținerea infrastructurii (similară CNCF CFR SA de la noi). Anulările de trenuri au diminuat drastic încasările din TUI (tariful pentru utilizarea infrastructurii), care reprezintă veniturile sale principale.
Pierderile SNCF Mobilités generează alte pierderi la SNCF Réseau
Pe de altă parte, după reforma feroviară din 2018, SNCF Mobilités, compania franceză similară cu CFR Călători, trebuie să verse 60% din profitul său operațional către SNCF Réseau. În exercițiul financiar 2017, suma s-a ridicat la 537 miloane de euro, adică 8,5% din bugetul SNCF Réseau.
Însă în acest an rezultatul SNCF Mobilités va fi dat peste cap de grevele din 2019, lucru care se va repercuta asupra situației financiare a gestionarului de infrastructură și, deci, asupra capacității sale de investiții. Conturile din 2019 ale grupului SNCF vor fi cel mai probabil pe roșu, rezultatele din primul semestru (un plus de doar 21 milioane de euro) nefiind de natură a compensa pierderile grele așteptate pentru a doua parte a anului.
Greva feroviară din România, pierderi de aproape 360.000 de euro pe zi
În România, ultima grevă generală la calea ferată a avut loc în 2005, când ministru al Transporturilor era Gheorghe Dobre (PD), de formație ceferist (cel care la Mineriada din iunie 1990, când era șeful Regionalei Craiova, a dat drumul trenurilor cu mineri spre București). Sindicaliștii au respectat legea, asigurând circulația unei treimi din trenuri, adică 413 trenuri personal, 18 accelerat, 24 de trenuri rapid și tot atâtea internaționale și 14 Intercity.
În vara lui 2005, Curtea de Apel București a decis să suspende greva ceferiștilor, iar protestul, aflat în cea de-a 23-a zi, trebuia să înceteze. Potrivit declarațiilor făcute la acea vreme de Gheorghe Dobre, greva feroviarilor a provocat societăților CFR Călători și CFR Marfă pierderi în valoare de aproximativ 300 miliarde de lei (nu intervenise încă denominarea monedei naționale).
Făcând calculul, rezultă că sistemul feroviar din România a înregistrat în perioada protestului sindical de acum 15 ani pierderi de 13.043.478.260,87 ROL/zi. Cum cursul valutar mediu aferent anului 2005, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), a fost de 36.234,38 ROL/EUR, avem de-a face în acest caz cu o pierdere zilnică de 359.975,2 euro. Adică de 55,56 ori mai mică decât cea înregistrată de grupul SNCF după greva feroviară din Franța anilor 2019-2020.
Din 2005 și până acum nu a mai avut loc în România nicio grevă generală la nivel național. Mișcările greviste feroviare din ultimii 15 ani au fost doar locale și de scurtă durată.
