Gara de Nord din București împlinește azi, 25 septembrie (13 septembrie pe stil vechi) 148 de ani de când a fost dată în folosință.
La 25 septembrie 1872, era inaugurată Gara de Nord din Capitală, cea mai mare stație feroviară a României, şi se deschidea oficial prima linie ferată ce pleca de aici, pe ruta Bucureşti-Ploieşti. În același an, au fost date în exploatare liniile ferate Pitești-București-Buzău și Galați-Tecuci-Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații. Era a doua gară construită în București, după Gara Filaret.
Povestea Gării de Nord a început pe 10 septembrie 1868, când a fost aşezată piatra de temelie a clădirii, în prezenţa Regelui Carol I. Clădirea gării, peroanele și liniile s-au construit după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg. La început, în noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei București-Ploiești, numele a fost de Gara Târgoviștei, deoarece așa se numea la vremea respectivă Calea Griviței.
Mai mulți politicieni au vrut să mute Gara de Nord
Fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu plănuia să demoleze clădirea Gării de Nord şi să o mute la marginea Bucureştiului. Totuși, edificiul a rămas pe amplasamentul inițial.
Apoi, la începutul anilor 2000, ministrul Transporturilor de la acea vreme, a vrut să mute și el principala poartă feroviară a țării, pentru a face inutil proiectul Pasajului Basarab, promovat de primarul general de atunci, Traian Băsescu. Gara a rămas însă pe vechiul amplasament, supraviețuind scandalului politic al vremii.
Anul trecut, ideea lui Miron Mitrea a fost repusă pe tapet de actualul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, care a spus că edificiul trebuie transfromat într-un mall, urmând ca stația feroviară propriu zisă să fie mutată mai la periferia orașului.
În prezent, rețeaua de căi ferate din România are o lungime totală desfășurată de peste 20.000 km de linii (aproximativ 10.000 km lungime efectivă), fiind a şaptea rețea ca mărime din Uniunea Europeană.
