Luni a avut loc extrădarea lui Radu Mazăre. Dincolo de faptele penale pentru care a fost condamnat, fostul primar al Constanței are pe conștiință și o decizie administrativă care a dus la eliminarea transportului ecologic din orașul de la malul mării.
Adrian Bărbulescu
Club Feroviar vă propune o analiză a modului cum a fost gestionată rețeaua de tramvai din Constanța și cum putea fi ea modernizată cu fonduri europene, așa cum au făcut alți primari.
În 1905, la malul mării apăreau primele tramvaie, trase de cai, care asigurau legătura între Constanța și stațiunea Techirghiol, iar un an mai târziu se înființează o altă linie, spre Mamaia. Apoi, în noiembrie 1943 are loc debutul transportului cu tramvaie electrice în Constanța, dar vehiculele nu au circulat decât un an, pentru că apoi au fost luate de sovietici și duse la Odessa.
Apoi, după patru decenii, Constanța intră în era modernă a transportului pe șine. În 1984 tramvaiele revin pe străzile orașului de la malul mării.
Prima linie a fost 100, cu traseul Gară-Sat Vacanță, pe care circulau 10 tramvaie dublu-articulate de tip ITB V3A – Clasic (model care mai circulă și acum pe șinele din București, după ce au suferit modernizări minore după 1990). În același an sunt înființate liniile 101 și 101B, pe traseele Gară – Depou, respectiv Gară – Fabrica de Pâine. După finalizarea lucrărilor la linia 101, a fost construit și Depoul de Tramvaie de la capătul Străzii Industriei, cu halele de reparații și întreținere.
În anul 1986 se înființează linia 102, cu traseul Depou – Faleză Nord, măsurând 17,5 km (cale simplă), cea mai lungă linie din oraș. La începutul anilor ’90 au apărut linia 103 (Sat Vacanță – Depou), numită și linia de retragere, și linia 105 (Sat Vacanță – Inel II). Odată cu inaugurarea liniilor 103 și 105, se pun pe tapet și planurile pentru linia 104 (Gară – Poarta 6), o linie ce măsura doar 4,8 km cale simplă. Linia 104 a fost introdusă pe data de 21 octombrie 1996.
În anul 1999, când Primăria Constanța era condusă de Gheorghe Mihăieș, sunt cumpărate din Berlin 15 tramvaie la mâna a doua de tip Tatra KT4D. Acestea au circulat pe linia 102 până să fie retrase din circulație, în octombrie 2008.
Tramvaiele rămân istorie și după extrădarea lui Radu Mazăre
Între 2004 și 2008, tramvaiele sunt desființate. Radu Mazăre, pe atunci primar, considera că transportul urban pe șine este arhaic și că modernismul înseamnă să se dea prioritate traficului cu mașinile personale. O idee anacronică, abandonată în Europa de Vest în anii ‘70 ai secolului trecut.
În 2004 a fost desființată linia 100, iar în 2008 liniile 101 și 102. Ele au fost înlocuite cu autobuze MAZ 103 și 107 de producție belarusă, pe motorină, poluante (normă de poluare Euro 4). Tot autobuze au fost introduse și în locul troleibuzelor.
Traficul nu a fost descongestionat, ci dimpotrivă, dacă liniile de tramvai ar fi fost modernizate și separate de calea de rulare a mașinilor, cu garduri, așa cum se întâmplă acum în București, ar fi constituit o alternativă rapidă de transport. Separarea șinelor de carosabil ar fi fost posibilă, pentru că tramvaiele circulau pe artere cu câte cel două benzi pe sens.
La momentul scoaterii din uz, Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC) Constanţa avea în dotare 50 de tramvaie: 35 model V3A- C, produse la URAC Bucureşti şi cumpărate în perioada 1984 – 1990 şi 15 tramvaie model KT4D, cumpărate în perioada 1999 – 2000. Acestora li se adăugau 15 troleibuze Rocar, din 2002, şi cinci troleibuze Dac, din 2000.
Atât șinele de tramvai cât și liniile de contact, dar și vehiculele propriu-zise au fost vândute la fier vechi. Acum, extrădarea lui Radu Mazăre nu va readuce tramvaiele în orașul de la malul mării.
Iașiul a accesat fonduri europene pentru modernizarea rețelei de tramvai
La polul opus, alte primării din țară accesează fonduri europene pentru modernizarea liniilor de tramvai și cumpărarea de material rulant de ultimă generație. De exemplu, primarul Iașiului, Mihai Chirica, anunța anul trecut că mai multe proiecte ale administrației locale au fost aprobate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est spre finanțare cu fonduri europene. Trei dintre acestea vizează dezvoltarea mobilității urbane. Proiectele sunt finanțate prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 și prevăd reabilitarea infrastructurii de tramvai, reorganizarea circulației pe bulevardul Tudor Vladimirescu și un “sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor – Iași VeloCity”. În plus, municipalitatea din Iași a anunțat intenția a de achiziționa 16 tramvaie noi, tot cu finanțare de la Bruxelles.
Proiectul “Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași” presupune reabilitarea infrastructurii și suprastructurii căii de rulare pe trei tronsoane. Astfel, autoritățile locale au pregătit un proiect în valoare de 114,28 milioane lei pentru înlocuirea liniilor de tramvai vechi din Iași.
”Avem cea mai dezvoltată reţea de tramvaie din România. Când deşteptul de Mazăre şi cu ăla de la Braşov scoteau tramvaiele, noi dezvoltam infrastructura de tramvaie, cu o investiție de 200 milioane de euro”, spunea recent Mihai Chirica.
În aceste context, trebuie amintit faptul că la Brașov lucrurile s-au derulat aproape la fel ca la Constanța în ceea ce privește transportul ecologic. Pe 10 septembrie 1987 a fost dată în folosinţă prima linie de tramvai din orașul de la poalele Tâmpei, în lungime de 6,7 kilometri.
Însă, după 19 ani de funcționare, linia de tramvai a fost desfiinţată de primarul (și acum în funcție) George Scripcaru, pe motiv că reabilitarea sa era costisitoare. Astfel, în noiembrie 2006, unica linie de tramvai din Brașov, care făcea legătura între cartierele Astra şi Rulmentul, a devenit istorie.
