Dezbaterea publică organizată marți de Ministerul Transporturilor privind exproprierile de la Otopeni, pentru trenul de aeroport, a fost caracterizată de absenteism. Mai mult de jumătate dintre proprietarii care se arătaseră nemulțumiți de proiect și care se înscriseseră pentru a lua cuvântul nu au fost prezenți în sală.
Adrian Bărbulescu
Absența lor a fost însă suplinită de cei câțiva otopenari prezenți, foarte vocali, dar și de trei avocați – și ei la fel de vocali și adversari ai proiectului liniei ferate de aeroport.
Opoziția vehementă față de proiect nu l-a împiedicat pe unul dintre aceștia din urmă, pe numele său Alexandru Cristea, să încerce să obțină un avantaj colateral pentru clientul său – patronul hotelului Vienna House din Otopeni. A început prin a combate proiectul, arătând că pilonii pe care se va sprijini calea ferată suspendată vor trece prin curtea hotelului, care va rămâne fără parcare. Ba, mai mult, a continuat el, în caz de incendiu nu vor mai putea pătrunde autospecialele de pompieri.
O afirmație un pic hazardată, dacă luăm în calcul prevederile cuprinse în Normativul de siguranță la foc a construcțiilor indicativ P 118-99, din 07.04.1999. ”Curțile interioare neacoperite cu aria mai mare de 600 m2 și închise pe toate laturile de construcții, situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente ori la o diferență de nivel mai mică de 0,50 m față de aceste circulații, se prevăd obligatoriu cu accese carosabile pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cu gabarite de minimum 3,80 m lățime și 4,20 m înălțime”, se arată la punctul 2.9.5. al normativului menționat. Or, calea ferată este prevăzută să treacă pe piloni, la o înălțime de 7,5 m față de nivelul solului, mult superioară față de cea minimă de 4,2 m.
Avocatul se opune proiectului, dar s-ar mulțumi cu o stație de tren în dreptul hotelului
Revenind la discursul avocatului, acesta a menționat că ar putea apărea și cheltuieli suplimentare, peste suma cu care va fi expropriat, cum ar fi cele cauzate de necesitatea de a monta noi geamuri la hotel, pentru a face față nivelului de zgomot.
Totuși, spre finalul luării de cuvânt, tonul s-a mai îndulcit, înclinând mai degrabă spre compromis. Avocatul a susținut în continuare inutilitatea proiectului, dar a cerut ca, dacă totuși se va face, să se prevadă o stație de tren și în dreptul hotelului, motivând că ”sunt mulți angajați în zonă, e și o clădire de birouri”.
Cuculis spune că nu se poate folosi grila notarilor, CFR menționează că așa prevede legea
Colegul său de breaslă Adrian Cuculis, care săptămâna trecută susținea că este nevoie de o zonă de siguranță minimă de 100 m de la axul căii ferate, și-a reconsiderat poziția și a admis că distanța minimă este de 20 m, la care Ministerul Transporturilor poate să dea o derogare de până la 10 m. Totuși, el nu și-a modificat părerea în ansamblu, susținând în continuare că trebuie expropriate în totalitate proprietățile respective. Pe de altă parte, Cuculis a contestat prețul exproprierii, aducând ca argument faptul că ”nu se poate merge pe grila notarială”.
Același lucru l-a susținut și un alt avocat, Sorin George Sfetcu, care a spus că valoarea din grila notarială nu reprezintă valoarea de piață și că nu este normal ca pentru un teren de 130 mp din Otopeni statul să plătească doar 20.000 de lei. Replica a venit din partea lui Liviu Drăgan, de la Serviciul exproprieri din cadrul CFR SA, care i-a semnalat avocatului faptul că legea tocmai asta prevede, că valoarea exproprierilor să fie calculată pe baza grilei notarilor.
Referiri la cele sfinte, în dezbaterea privind exproprierile de la Otopeni
Proprietari de case și terenuri au fost puțini la dezbaterea de la Ministerul Transporturilor, însă foarte vocali, iar discursurile lor au variat de la accente lacrimogene până la urlete pur și simplu. Marian Iancu a vorbit despre ”lacrimile și dezămăgirea oamenilor” și a făcut o paralelă cu demolările din perioada comunistă. ”Tot buldozerul e arma statului în lupta cu omul de rând, ca înainte de 1989”, a spus ea sacadat, chinuindu-se să citească de pe o foaie ce îi scrisese, probabil, avocatul.
Discuția s-a inflamat și a virat spre cele sfinte. ”Sunt revoltată, mi se fură viața! Ce fel de creștini sunteți? Poate nici nu ați fost botezați ortodox”, a clamat Roxana Mărișoiu, al cărei discurs a fost însă temperat de moderatorul dezbaterii, Laurențiu Voicu, care i-a cerut să se refere strict la proiect. Ea nu s-a lăsat și a evocat posibilitatea unei deraieri: ”Oricând poate sări trenul ăla de pe linie și să ajungă în casa mea, în care dorm”.
O altă doamnă, Mihaela, a trecut direct la urlete, strigând la cei de la prezidiu să-i spună care dintre ei vrea să se mute în locul ei și a continuat să vocifereze după ce nimeni nu i-a răspuns la întrebarea sa, evident retorică.
Aproape unanim, contestatarii proiectului au clamat că el este inutil, pentru că ”se face doar pentru patru meciuri de fotbal” – referire la meciurile de la Euro 2020 -, uitând însă să precizeze că orice aeroport care se respectă are o legătură feroviară cu orașul. Și această conexiune nu va fi abandonată după Euro 2020, ci va fi folosită în continuare. Alții au pus sub semnul întrebării (chiar negării) utilitatea lui, evocând faptul că actuala legătură, cu transbordare la P.O. Aeroport, este foarte puțin atractivă. Păi, tocmai, nu este atractivă pentru că este necesară transbordarea cu mijloace auto, iar trenurile sunt foarte rare.
În final, directorul Direcției de Transport Feroviar din Ministerul Transporturilor, Simona Istrate, a încercat să ia cuvântul pentru a răspunde la problemele ridicate de contestatari. Nu a reușit, deoarece urletele au continuat din sală.
Până una alta, problema referitoare la exproprierile de la Otopeni a rămas ca-n gară.
