Majoritatea seminariilor din zilele noastre sunt dedicate viitorului căii ferate și planurilor de dezvoltare a acesteia. Săptămâna trecută însă, la Cluj, ingineri, istorici, pasionați ai căii ferate, iubitori ai artelor vizuale au discutat despre trecutul căii ferate și importanța acesteia pentru identitățile naționale.
„Călătoria în general și mai ales calea ferată este un fenomen cultural” explică inițiatorii evenimentului desfășurat în perioada 12-14 septembrie. „Semnificații noi au fost adăugate acestui tip de călătorie în timp. Trenurile și apariția călătoriei feroviare (deoarece secolul al XIX-lea este, în primul rând, secolul căilor ferate) au fost instrumente de modernizare a călătoriilor. Acestea au devenit mai rapide, mai ieftine, mai confortabile, mai democratice, transportând un număr tot mai mare. de călători. Au lăsat o amprentă de neșters asupra timpurilor moderne, transformâns societățile și mediului”, spun initiațorii.
Călătoriile cu trenul îmbrățișează numeroase prespective. „Perspectiva culturală este doar unul dintre numeroasele unghiuri din care se poate privi călătoria feroviară. Pe lângă faptul că transporturile feroviare, trenurile și călătoriile au constituit, începând cu mijlocul secolului XIX, subiecte importante în literatură, artă și cinematografie, acestea au intrat și în sfera ideologiei și politicii. Mobilitatea feroviară, împreună cu universul său social și tehnologic, a devenit, de asemenea, un artefact cultural”, explică organizatorii rațiunea desfășurării evenimentului. „Călătoria feroviară din secolele XIX – XXI. O istorie culturală a transportului feroviar și a mobilității” a fost un prilej pentru câteva zeci de specialiști să prezinte evoluția căii ferate în țările lor, în perioada menționată, însă nu din perspectivă tehnică. Abordările au privit mai degrabă aspecte economice, culturale, istorice, sociale, politice.
Spre exemplu, o prezentare s-a referit la influența căilor ferate în dezvoltarea burgheziei transilvănene, în secolul XIX. Alte prezentări au cuprins gările Marii Britanii în primul război mondial sau călătoriile cu trenul în nord-estul Ungariei în perioada stalinistă. Lista subiectelor discutate săpătămâna trecută ar putea continua.
Au fost difuzate inclusiv filme scurt metraj privind calea ferată. Unul dintre acestea a fost „Romanțe aspre (regizor Slavomir Popovici, 1966). “Personajele sunt niște locomotive îmbătrânite de vreme, de oboseală, de atâta alergătură, care se pregătesc de casare, de ultimul drum. Personajele sunt de fapt anotimpuri și generații, începuturi și sfârșituri, personaj principal fiind chiar viața noastră cea de toate zilele, cu romanțele (aspre) și cu asprimea ei (nu tocmai romantică), cu întâlnirile și despărțirile ei decisive” (Călin Căliman, “Istoria filmului românesc 1897-2000).
Participanții au provenit din diferite țări europene dar și din afara continentului, precum din Japonia, SUA. Japonezul Shunsuke Muntakata, student al Hitotsubashi University, Tokyo, a prezentat un studiu despre construirea căilor ferate de către Statele Unite în zona canalului Panama, modalitate de construire și extindere a influenței americane spre Asia.
Evenimentul a fost organizat de Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Istorie Filozofie, Societatea de Științe Istorice din România, Institutul de Istorie al Academiei Române, Asociația Internațională pentru Istorie Feroviară, Centrul Național de Calificare Feroviară CENAFER, Tren Club Român. La eveniment a participat și Octavian Udriște, președinte al Club Feroviar, fost director general Metrorex.
