vineri, septembrie 20, 2024
spot_img

Modelul Traian Băsescu. Divizarea Căii Ferate din Moldova, pusă din nou pe tapet

După ce o tentativă în acest sens a eșuat în toamna anului trecut, în stânga Prutului se pune din nou pe tapet divizarea Căii Ferate din Moldova. De această dată, inițiativa nu este una guvernamentală, ci vine de la administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu. În 1998, când la București ministru al Transporturilor era Traian Băsescu, SNCFR a fost divizată.

Adrian Bărbulescu

divizarea Căii Ferate din Moldova
FOTO Curentul.md

Administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, a susținut, într-un interviu acordat publicației Curentul, necesitatea modernizării Întreprinderii de Stat Calea ferată din Moldova și divizarea ei în două companii, de pasageri și de marfă.

El susține că întreprinderea trebuie pusă pe roate. ”Moldova are nevoie de 5.200 de vagoane și cisterne. Investim 40-50 milioane de dolari urgent și avem de lucru pentru următorii cinci ani pentru necesitățile noastre. Dar putem, în paralel, să încercăm să exportăm spre ucraineni, care au pierdut 28.000 de vagoane în Crimeea și au o insuficiență mare de vagoane. În spațiul, CSI vagoanele marfare sunt foarte solicitate. În așa fel, am crea vreo 1.000 de locuri de muncă directe și vreo 5.000 de locuri de muncă indirecte, prin companiile care vor furniza subcomponente. Vom da și un volum foarte mare de lucru companiilor locale”, a declarat Marin Ciobanu.

El este de părere că Republica Moldova are nevoie de o resuscitare industrială.

Divizarea Căii Ferate din Moldova, dorită de fostul Guvern condus de Maia Sandu

Nu este pentru prima oară când în stânga Prutului se vorbește despre divizarea Căii Ferate din Moldova.

În octombrie 2019, când la putere se afla Guvernul condus de Maia Sandu, a existat chiar și un proiect de Hotărâre de Guvern care prevedea că Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova se divizează în trei societăți pe acțiuni independente pentru infrastructură, călători și mărfuri.

Astfel, în loc de vechea CFM, urmau să apară:

1) Societatea pe Acţiuni Infrastructura Căilor Ferate din Moldova;

2) Societatea pe Acţiuni Transport Feroviar de Marfă;

3) Societatea pe Acţiuni Transport Feroviar de Călători.

În România, divizarea SNCFR s-a produs în 1998

În dreapta Prutului, pe 1 octombrie 1998, atunci când Ministerul Transporturilor era condus de Traian Băsescu, SNCFR s-a desființat prin divizare și au fost înființate :

  • Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care administrează infrastructura feroviară;
  • Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, operatorul național de călători;
  • Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, operatorul național de marfă;
  • Societatea Națională de Administrare a Activelor Feroviare ,,SAAF” SA, care trebuia să administreze excedentul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;
  • Societatea Feroviară de Turism ,,SFT – CFR” SA a preluat o parte din activele ,,SAAF” și trebuia să efectuează servicii turistice, administrând trenurile de epocă;
  • Societatea de Management Feroviar ,,SMF” (desființată);
  • Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul de reglementare feroviară al României.

În urma reorganizării SNCFR de pe 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară publică al tuturor operatorilor feroviari licențiați, fapt ce a dus la înființarea de operatori feroviari cu capital privat.

Alte Articole

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole