Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, care prevede, printre altele, descentralizarea CFR SA, a fost atacată la Curtea Constituţională de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care o consideră neconstituţională în ansamblul său. Actul normativ stipulează că CFR SA poate înființa societăți mixte cu autoritățile locale, pentru unele proiecte de infrastructură.
Adrian Bărbulescu
”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr.354/2020), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 09.06.2020. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”, a transmis marţi ICCJ.
Obiecțiile ÎCCJ la legea care prevede descentralizarea CFR SA
Secţiile Unite au reţinut că se impune a se examina de către Curtea Constituţionale dacă au fost încălcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 75 alin. (1), ale art. 1 alin. (5), ale art. 134 alin. (4), precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie. ”S-a reţinut, în esenţă, că, prin prevederile art.58 din proiectul de lege menţionat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, a transmis ÎCCJ.
De asemenea, sub aspect intrinsec, judecătorii consideră că dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr. 354/2020) ”contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituţie”. ”Restrângerea exerciţiului unui drept constituţional poate fi realizată doar în condiţiile art. 53 din Constituţie. În examinarea acestor dispoziţii, Secţiile Unite au avut în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale (în special Decizia nr.12/2020 şi Decizia nr.147/2019), cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Sporrong şi Lonnroth c. Suediei)”, au mai transmis judecătorii.
Legea permitea descentralizarea CFR SA, prin delegarea atribuțiilor către regionale
Legea atacată la CCR prevedea și unele măsuri pentru descentralizarea CFR SA, în ceea ce privește atragerea de fonduri europene.
”Administratorul de infrastructură rutieră C.N.A.I.R. precum și administratorul de infrastructură de transport feroviară Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., denumită în continuare CNCF CFR, pot delega atribuțiile de implementare către structurile teritoriale ale acestora, respectiv, către Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri, denumite în continuare DRDP și către Direcțiile Regionale de Căi Ferate, denumite în continuare DRCFR, pentru a asigura implementarea unor proiecte de infrastructură de transport rutier/feroviar cu sursă de finanțare din fonduri nerambursabile europene și buget de stat pentru asigurarea cofinanțării, prin încheierea unui protocol de implementare”, se arată la articolul 17 al actului normativ trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
Proiectele de infrastructură de transport feroviar ce ar fi putut face obiectul implementării de către regionalele de cale ferată sunt dintre cele mai diverse: modernizarea și reabilitarea gărilor prevăzute în Master Planul General de Transport sau în alte documente strategice; lucrări de modernizare și reabilitare a tronsoanelor de cale ferată; părți din lucrările de modernizare și reabilitare a unor tronsoane de cale ferată care fac parte din coridoarele de transport TEN-T Core și Comprehensive.
CFR SA putea înființa societăți comune cu autoritățile locale
O altă prevedere extrem de importantă se referea la faptul că CFR SA putea înființa, împreună cu autoritățile publice locale interesate, unități comune de implementare a proiectelor de infrastructură de transport feroviar cu finanțare din fonduri nerambursabile europene.
”Se autorizează Autoritatea de Management a Programului Operațional Infrastructură Mare, la propunerea Organismului Intermediar pentru Transport, să ia măsurile necesare pentru includerea ca beneficiari în cadrul programului operațional a structurilor teritoriale ale administratorilor de infrastructură rutieră/feroviară”, se arată în actul normativ.
În ceea ce privește proiectele de infrastructură de impact major, administratorul de infrastructură feroviară putea înființa companii de proiect sub forma unor societăți comerciale pe acțiuni, care să funcționeze sub autoritatea Ministerului Transporturilor, cu acționariat MT, CNCF CFR și autorități ale administrației publice locale (primării și consilii județene).
”Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor poate decide pe bază de parteneriat cu autoritățile administrației publice locale înființarea de companii de proiect pentru implementarea proiectelor mari de infrastructură”, se mai precizează în actul normativ trimis la CCR.
Regionalele CF ar fi putut face exproprieri
În plus, regionalele căpătau atribuțiuni sporite. Ele ar fi urmat să fie mandatate să acționeze și să exercite în numele și pentru CFR SA toate procedurile legale de expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, inclusiv stabilirea despăgubirilor.
Cheltuielile privind despăgubirile pentru exproprieri urmau să se suporte integral din bugetul de stat și să fie plătite de către expropriator. Hotărârile de Guvern privind exproprierile ar fi trebui adoptate la propunerea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pe baza documentațiilor elaborate de structurile teritoriale (regionalele CF).
