Bucureștiul și ”moștenirea” lăsată de Imperiul Austro-Ungar ridică, în medie, densitatea rețelei de cale ferată din România, reiese din datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). La capitolul electrificare suntem corigenți la nivel european.
Adrian Bărbulescu
La data de 31 decembrie 2019, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare în România însumau 10.759 km, din care 10.621 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg (specific spațiului ex-sovietic) şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Am pierdut 6 km de cale ferată într-un an
Comparativ cu datele statistice făcute publice anul trecut, rețeaua de cale ferată publică din România a înregistrat o scădere de 6 km, din moment ce la 31 decembrie 2018 ea însuma 10.765 km.
Scăderea este dată de reducerea numărului de kilometri de cale ferată cu ecartament normal, de 6 km. Celelalte tipuri de cale ferată nu și-au modificat lungimile în ultimul an.
Mocănițele private nu apar în statistică
Liniile cu ecartament larg sunt concentrate în partea de nord-vest a teritoriului României, la granițele cu Republica Moldova și Ucraina, foste republici sovietice.
În ceea ce privește liniile cu ecartament îngust, în mod evident datele INS nu le iau în calcul decât pe cele de folosință publică. În afară de acestea, mai sunt zeci de kilometri de căi ferate înguste, pe care circulă așa-numitele ”mocănițe”, dar care sunt în exploatare privată, drept pentru care ele nu apar în datele statistice, așa cum este cazul Văii Vaserului.
Densitatea rețelei de cale ferată, mai mare în Vest și în București-Ilfov
Densitatea liniilor la mia de kilometri pătrați la nivelul întregului teritoriu național era de 45,1‰ la finele anului trecut, se mai arată în comunicatul dat publicității de INS.
Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰). Regiunea Vest este un caz special, întrucât majoritatea rețelei de cale ferată din acea zonă a fost construită pe vremea când ea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Astfel, cea mai mare densitate a rețelei feroviare este în județul Timiș.
Doar 37,4% din rețea este electrificată
La aceeași dată, lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.
”Necesitatea creşterii gradului de electrificare a reţelei feroviare române derivă pe de o parte din obligaţia – în calitate de stat membru UE – privind alinierea la politica europeană în domeniul transporturilor, iar pe de altă parte din necesitatea internă de a asigura reducerea dependenţei de petrol a economiei naţionale şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de substanţe poluante”, se arată în Strategia feroviară 2019-2023.
De menționat faptul că în ultimii 30 de ani în România nu a fost electrificat niciun kilometru de cale ferată.
Corigenți în Europa la electrificare
Gradul de electrificare al reţelei feroviare românești este inferior mediei Uniunii Europene, unde ponderea liniilor electrificate este de 53%.
La nivelul continentului european, Elveția este țara cu 100% grad de electrificare, urmată de Luxemburg, cu 95,3%, Muntenegru (89,5%), Belgia (86%) și Olanda (75,6%, reiese dintr-o statistică de profil. La polul opus se situează Irlanda, cu 5,7% din rețea electrificată, Lituania (8%) și Estonia (12,8%).
În ceea ce privește vecinii României, suntem surclasați net de Bulgaria, cu 71,2%, dar și, la limită, de Ungaria, cu 40,5%. Dintre fostele țări comuniste, peste noi la gradul de electrificare se mai află Polonia (63%), Slovenia (50,5%) și Slovacia (43,8%).
Putem însă să ne mândrim că avem un grad mai mare de electrificare a rețelei de cale ferată decât Croația (37,2%), Macedonia de Nord (34,3%) sau Cehia (34,2%). Statistica nu include statele europene ex-sovietice.
