Dacă la nivel de Program de guvernare este ușor să lași impresia că știi cum se conduce un domeniul complex, cum este cel al Transporturilor feroviare și proiectelor aferente de infrastructură, în practică este mult mai dificil. Odată instalat la cârma domeniului, ministrul desemnat la Transporturilor, Lucian Bode, va avea de soluționat câteva probleme spinoase in domeniu. Club Feroviar vă prezintă principalele dosare pe care ministrul le va găsi pe masa sa de lucru și care trebuie soluționate cât de repede.
Doru Cireașă
Calea ferată spre Otopeni
Calea ferată care va face legătura între Gara de Nord și Aeroportul Henri Coandă ar trebui definitivată până în vara anului viitor când România va gzădui cel puțin patru meciuri din Campionatul European de Fotbal. Proiectul prevede realizarea a 2,95 de kilometri de cale ferată simplă neelectrificată pe care vor circula automotoare, a unui viaduct cu o lungime de 1.521 metri și a unei stații de călători la terminalul T1 al aeroportului.
Deși mai sunt doar șapte luni până la începerea campionatului, lucrările au demarat doar la est de DN1, spre aeroport, căci spre vest lucrările au fost oprite printr-o decizie a Curții de Apel.
Magistrații acestei instanțe au decis suspendarea lucrărilor la linia de cale ferată. Instanța a admis cererile înaintate în acest sens se către o persoană fizică și de către reprezentații unui hotel din zonă. A fost suspendată și hotărârea de Guvern în baza căreia se fac exproprierile necesare desfășurării lucrărilor. Ministrul demis al Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că CFR SA va contesta decizia Curții de Apel și că lucrările vor putea continua. Portalul instanțelor de judecată nu precizează termenul la care se va judeca acțiunea de atac depusă de CFR. Dacă procesul va dura luni de zile linia nu are cum să fie gata până în vară. Bucureștiul este una dintre cele două capitale est – europene (cealaltă fiind Budapesta) care găzduiește meciurile Campionatului European de Fotbal 2020.
Loturile 1 și 3 din magistrala Brașov – Sighișoara
Lucian Bode cunoaște foarte bine situația modernizării acestor loturi de cale ferată în condițiile în care conducea Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaților când participanți la licitația aferentă au acuzat faptul că șefii CFR vor să dea contractul de modernizare asocierii Brasig (Strabag – Swietelsky) care cerea câteva zeci de milioane de euro în plus față de primul clasat (Alstom). Contractul în cauză prevede reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin – Dunăre, pentru circulația cu viteză maximă de 160 km/h. Recent Lucian Bode chiar a declarat că situația în care se găsește acest contract riscă să aducă pierderi României. Țara noastră riscă să piardă o linie de finanțare cifrată în jurul a 1,1-1,3 miliarde euro dacă nu rezolvă situația unui contract important de modernizare a căii ferate, aflat în prezent în fază de contestație, spunea în vară Lucian Bode. El spunea că inițial s-a convenit cu Comisia Europeană să se finanțeze șapte proiecte însă ulterior acestea au fost înlocuite de un singur proiect, cel contestat în prezent. Cel mai probabil însă, referirea președintelui Comisiei de Transporturi era făcută la secțiunea Brașov – Sighișoara.
Starea infrastructurii
Alt capitol problematic pentru noul ministru este starea infrastructurii feroviare, mai precis calitatea scăzută a acesteia dar și blocajele în care se găsesc companiile de cale ferată. CFR SA a raportat o scădere a numărului de puncte critice pe rețaua feropviară însă pasionații de industria feroviară grupați în forumuri de profil se îndoiesc de realitatea raportărilor. CFR SA a anunțat că că în primele șase luni ale acestui an, din totalul de 490 de restricții de viteză la CFR existente pe întreaga rețea feroviară s-au eliminat 239, din care 171 pe cele opt magistrale feroviare.
Lucian Bode zicea anul trecut că trenurile de marfă fac între Curtici și Constanța o zi în plus, față de parcursul din vremea lui Carol al II-lea. Tot aici trebuie menționată situația trecerilor de cale ferată care, în marea lor majoritate, sunt neautomatizate.
Datoriile CFR Călători și Marfă către CFR SA
Un alt „cartof fierbinte” în zona feroviară este situația companiilor CFR Marfă și CFR Călători. Acestea au însumat datorii de 1,2 miliarde lei față de CFR SA în contul TUI. O problemă conexă dar spinoasă este ajutorul de care a beneficiat acum câțiva ani CFR Marfă din partea statului cu ocazia privatizării. Până la finele anului este așteptată o decizie a CE în această privință. O eventuală clasificare a măsurii de care a beneficiat CFR Marfă ca ajutor de stat și obligarea statului de a recupera banii vor semnifica lichidirea operatorului feroviar de transport de marfă.
Investigația efectuată de Comisie are în vedere o serie de măsuri de sprijin pe care statul le-a acordat CFR Marfă, cu privire la: conversia creanțelor în acțiuni în valoare de 1,67 miliarde lei (aproximativ 363 de milioane EUR) în 2013; necolectarea, cel puțin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale și a taxelor datorate de CFR Marfă, precum și a datoriilor companiei față de CFR Infrastructură.
Achiziție blocată a ramelor electrice
Dar lista problemelor care ministrul le va găsi pe masa lui nu se oprește aici. Autoritatea pentru Reformă Feroviară are un blocaj la licitația de achiziție a ramelor electrice. Alstom și Siemens au contestat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor decizia ARF de a plasa pe primul loc oferta asocierii sino-române CRRC – Astra Vagoane.
Legislația de implementare a Pachetului IV feroviar al CE întârzie în condițiile în care România a primit o amânare până la jumătatea lui noiembrie 2019 pentru implementarea legislației necesare.
În măsura în care preia angajamentelor predecesorului său, Răzvan Cuc, privind deschiderea traficului pe magistrala 5 de metrou până la finele acestui an, Lucian Bode va trebui să urgenteze lucrările dar și să soluționeze spinoasa problemă a daunelor cerute de compania italiană Astaldi – constructorul magistralei Drumul Taberei – Eroilor.
