vineri, septembrie 20, 2024
spot_img

De ce a picat la constituționalitate transferul căii ferate Răzoare-Luică

Decizia nr. 683/2020 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. – S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului București a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1184 din 07 decembrie 2020.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Primarul Florea face lobby la un parlamentar pentru dezafectarea liniei

Dar care au fost argumentele judecătorilor?  Ei spun că dacă un teren imobil este doar în proprietatea publică a statului, atunci transferul se face prin lege organică de modificare a legii organice prin care bunul în cauză a intrat în proprietatea statului.  „Curtea a mai reținut, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 406 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 31, că, în situația particulară a bunurilor care fac obiect exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, singura posibilitate de transmitere a acestor bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale este aceea ut singuli (în acel caz, prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice)”, spune decizia.

În situația în care bunul este în proprietatea statului, dar tot atât de bine ar putea fi și în cea a unei autorități publice, atunci transferul se face prin Hotărâre a Guvernului. Este cazul de față. „Pentru aceste bunuri, care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, prin aceeași decizie, paragraful 28, Curtea a reținut că transferul se face în condițiile legii, respectiv, pentru cele care trec din proprietatea publică a statului în cea a unităților administrativ-teritoriale, acesta se realizează în condițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 [în prezent în condițiile art. 292 alin. (1) din Codul administrativ], prin hotărâre a Guvernului”, spun judecătorii.

„Curtea reține că, fiind nominalizat generic în categoria bunurilor proprietate publică – infrastructura căilor ferate, care, potrivit legii speciale, include și terenul aferent liniilor de cale ferată, bunul vizat de legea criticată nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivăsublinierea noastră (…) În aceste condiții, având în vedere că bunul imobil-teren supus transferului nu constituie, în lipsa unei declarații exprese a legii organice, obiect exclusiv al proprietății publice, acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în cea a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului General al Municipiului București, potrivit art. 292 alin. (1) din Codul administrativ”.

Ori, in loc să fie trecută prin hotărâre, terenul este trecut prin lege inițiată în Parlament, ceea ce constituie o problemă. Calea legală ar fi fost trecerea terenului prin Hotărârea Guvernului, la cererea Consiliului General, explică judecătorii, adăugând că de aceea obicețiile de neconstituționalitate sunt justificate. Acestea au fost înaintate atât de Guvern, cât și de președintele Klaus Iohannis.

Ce voia să facă cu linia fostul primar Daniel Florea

După ani de zile de lobby, primarul în funcție al Sectorului 5, Daniel Florea (PSD), părea că reușește la finele lunii iunie să treacă prin Parlament o lege controversată, ce prevedea dezafectarea celor 7,4 km de cale ferată urbană din sud-vestul Capitalei.

Edilul voia cu orice preț s-o transforme într-un bulevard, înscriindu-se astfel într-o tendință antieuropeană, din moment ce la nivelul UE este promovat intens transportul pe șină. Prima etapă ar fi fost transferul căii ferate respective în administrarea Primăriei Capitalei, condusă atunci de Gabriela Firea, colega de partid a lui Daniel Florea. Planul continua apoi cu delegarea atribuțiilor către Primăria Sectorului 5, care urma să scoată șinele și să facă acolo un bulevard cu patru benzi.

Legea a trecut fluierând prin forul legislativ, singurii care s-au opus fiind parlamentarii USR. La finele lunii iunie, 200 de membri ai Camerei Deputaților (din totalul de 300) au votat pentru trecerea căii ferate Cotroceni – Progresul (Răzoare-Luică), de la CFR SA la Consiliul Local al Sectorului 5.

Apoi, și Senatul a luat aceeași decizie, iar pe 29 iunie actul normativ a fost trimis spre promulgare la Palatul Cotroceni. Dacă era promulgată, Legea ar fi legalizat sfârșitul acestei linii feroviare, dar și a oricărei posibilități de dezvoltare a unei linii urbane feroviare pe direcția nord-vest-centru.

Planurile lui Nicușor Dan

Linia de cale ferata a fost dată drept exemplu de Nicușor Dan de soluție pentru modernizarea transportului public în capitală. ”Această cale ferată poate fi folosită pentru un metrou de suprafață, care să fie conectat și cu rețeaua CFR. De aici s-ar putea ajunge în 20 de minute în Pipera sau la Gara Obor”,  spunea în această vară, înainte de a fi ales primar general al Bucureștiului, Nicușor Dan.

Alte Articole

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole