Directorul general CFR Călători afirmă că programul anunțat recent de el, „CFR renaște” necesită 250 milioane lei deși suma ideală ar fi de 400 de milioane de lei. Cei 400 de milioane de lei reprezintă diferența cunoscută drept „subcompensare”, între suma cuvenită CFR Călători drept compensație și cea încasată efectiv.
Doru Cireașă
Într-o discuție purtată marți cu Club Feroviar Dan Costescu a explicat de ce nu s-au putut folosi în 2016, când avea funcția de ministru al Transporturilor, fonduri europene pentru achiziția de material rulant.
Presa a relatat zilele trecute despre un dialog purtat de conducerea Ministerului Transporturilor cu Consiliul Concurenței în aprilie 2016 în care prima instituție informa că renunță la achiziția de material rulant din fonduri nerambursabile.
Cum explică acum Costescu momentul?
„Cum am venit la minister (ca ministru – n.red.) am dat 150 de milioane la Infrastructură (CFR SA, de la bugetul ministerului – n.red), apoi 100 milioane la CFR Călători Călători și încă 126 milioane lei din suma de compensare pe care statul a recunoscut că o datorează și s-au făcut 226 milioane. Le-am zis directorilor să facă investiții, să cumpere vagoane, să facă reparații sau să pună banii ca o cofinanțare pentru o achiziție mai mare căci apoi va „veni” ARF și nu vor mai putea (Autoritatea Reformă Feroviară a fost înființată în toamna anului 2016 – .n.red.)”, spune el.
În schimb conducerea de atunci a CFR Călători nu a făcut nimic în acest sens, dar a venit cu un program de achiziție din fonduri europene pentru material rulant cu destinație regională.
Potrivit legislației, dacă sprijinul depășește 50 de milioane de euro, atunci acesta trebuie anunțat la Consiliul Concurenței care calculează dacă este sau nu ajutor de stat. Singura alternativă de folosire a banilor europeni ar fi fost alocarea unor sume mai mici de 50 de milioane de euro la fiecare regională. Însă nici această soluție nu a funcționat căci lipsea independența regionalelor față de compania mamă, CFR Călători.
Ca urmare, finanțarea europeană luată inițial în calcul, 2,1 miliarde lei fără subcompensarea de 126 milioane lei, a fost inclusă în Master Plan. Actuala achiziție de rame de la ARF are această sursă, spune Costescu.
Care este sursa investițiilor în parcul rulant
Șeful CFR Călători speră să obțină cel puțin 250 de milioane de lei de la stat. Compensația cuvenită CFR Călători pe acest an ar fi de 1,5 miliarde lei, potrivit algoritmului de calcul stabilit prin regulamentul CE, însă compania primește efectiv la început de an aproape un miliard de lei. Restul e subcompensarea pe care Dan Costescu speră să obțină la un moment dat în acest an.
Programul “CFR renaşte” va ajuta la creşterea parcului rulant cu 100 de vehicule, aici intrând atât locomotive, cât şi automotoare şi vagoane.
Nu numai actualul director general al CFR Călători e conștient de faptul că parcul rulant al companiei este redus față de cererea de transport, ci și foștii directori generali ai CFR Călători. Valentin Dorobanțu, predecesorul lui Dan Costescu, spunea în toamna anului trecut că CFR Călători va lansa cât de curând o licitație de achiziție a până la 10 automotoare diesel, procedură a cărei valoare estimată este de 4,7 milioane euro.
Pe o piață dominată de rame electrice și mai nou de trenuri cu hidrogen, achiziționarea ramelor diesel ar fi totuși un progres, față de situația actuală caracterizată prin deficit de vagoane și locomotive.
CFR Călători a trimis către sistemul de achiziții JUE documentația pentru cumpărarea unei cantități de până la 10 automotoare diesel spunea în toamna anului trecut, Valentin Dorobanțu, director general al companiei la acel moment.
Pe partea de vagoane el spunea că CFR Călători va moderniza în 2019 54 de vagoane, din care 40 fuseseră deja livrate, iar 14 urmau să vină. Parcul de vagoane va ajunge la finele anului la 1000 de unități, „pe plus față de ultimii ani cu 150-200 de vagoane”, spunea directorul. Atingerea pragului de 1.000 de vagoane este o țintă și a actualului director general, Dan Costescu.
