Ministerul Transporturilor pregătește modificarea metodologiei pentru compensațiile în transportul feroviar, valabilă atât pentru CFR Călători cât și pentru operatorii privați. În cest sens, se intenționează renunțarea la indicatorul pasageri*km.
Adrian Bărbulescu
Statul asigură operatorilor feroviari care realizează servicii publice de transport feroviar al pasagerilor o finanţare care este destinată să asigure compensarea diferenţelor între venituri şi costuri.
În Strategia de dezvotare a infrastructurii feroviare 2019-2023, pusă recent în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor, se arată că trebuie reconsiderată filozofia de contractare a serviciilor publice, în sensul de a garanta valorificarea creşterii finanţării publice prin creşterea atractivităţii serviciilor feroviare şi, implicit, prin creşterea cotei de piaţă şi a veniturilor companiilor din domeniu.
”În acest context, este cel puţin discutabilă oportunitatea introducerii finanţării inclusiv în raport de volumul de pasageri-km, deoarece a condus în mod paradoxal la efecte contrare celor dorite. Trebuie avut în vedere că mărirea numărului de trenuri puse la dispoziţia clienţilor conduce la atragerea de noi clienţi, fapt dovedit statistic. Ca urmare, finanţarea serviciilor publice ar trebui să fie (re)orientată exclusiv pentru a susţine creşterea ofertei de transport, concomitent cu creşterea calităţii şi performanţei serviciilor oferite”, se menționează în document.
Majoritatea operatorilor nu a dorit să comenteze această propunere până când nu va apărea noul proiect de metodologie pentru compensațiile în transportul feroviar. Însă nu toți. Directorul general al Softrans, Mihai Nicolae, susține intenția Ministerului Transporturilor. ”Indicatorul pasageri*km e băgat artificial, ca să se sperie lumea că se circulă cu trenurile goale. Nici nu ai cum să verifici câți pasageri sunt pe toată distanța pe care o străbate un tren”, a declarat el pentru Club Feroviar.
Directorul Softrans a adăugat că indicatorul tren*km poate fi verificat oricând de la gestionarul de infrastructură. ”Chiar dacă nu luăm subvenție pe pasager*km tot e bine, pentru că luăm de dincolo”, a încheiat Mihai Nicolae.
Evoluție paradoxală a ofertei de servicii pe perioada a zece ani
Autorii Strategiei consideră că în cazul evoluției ofertei de servicii în transportul feroviar de călători se constată un paradox.
În ciuda faptului că finanţarea din fonduri publice a serviciilor publice de transport feroviar al pasagerilor a crescut cu cca 60% în perioada 2008-2017, s-a înregistrat o diminuare cantitativă cu cca 10% a ofertei de astfel de servicii, măsurată prin parcursul total al trenurilor care fac obiectul obligaţiei de serviciu public. ”O explicaţie a acestei anomalii constă în modificarea, în anul 2013, a mecanismului de finanţare a serviciilor publice, în sensul că s-a introdus dimensionarea cuantumului compensaţiei de serviciu public în raport de parcursul total al călătorilor (măsurat în călători*km), iar serviciile intercity au fost eliminate din categoria serviciilor publice”, se arată în Strategie. Trebuie menționat faptul că, între timp, din 2015, în România nu mai circulă trenuri Intercity, ele fiind declasificate la Interregio.
Modul cum se dau compensațiile în transportul feroviar a generat două modele de business
Aceste evoluţii de pe piața transportului feroviar de călători relevă două modele de business diferite, concluzionează autorii Strategiei.
”Pe de o parte, operatorul naţional consideră că principala soluţie pentru reducerea costurilor de operare constă în reducerea parcursului total al trenurilor, ceea ce conduce la diminuarea cheltuielilor aferente TUI şi, implicit, la reducerea încasărilor CFR S.A. În schimb nu pare îngrijorat de reducerea din acest motiv a volumului total al prestaţiilor vândute (măsurate în călători*km) şi de consecinţele privind limitarea veniturilor proprii din exploatare. Pe de altă parte, operatorii cu capital privat sunt interesaţi de creşterea ofertei de trenuri puse la dispoziţia clienţilor. Practica demonstrează că această filozofie a condus la creşterea volumului de prestaţii realizate, ceea ce confirmă că această conduită este apreciată de clienţi”, se mai arată în documentul citat.
