“Licitaţia pentru elaborarea studiului de fezabilitate este în faza de finalizare şi emitere a raportului procedurii. Pentru obiectivul Pod Grădiştea termenul a fost redus pentru că nu facem foarte multe studii de teren, nu este o reabilitare majoră si sperăm ca în maximum 9 luni să avem studiul făcut. Dupa acest termen vom demara licitaţia pentru proiectare şi execuţie, iar în 2 ani ne propunem să construim podul. Poate ca termenul stabilit de noi nu este foarte optimist pentru localnici, dar e realist. Facem tot ce se poate, am fost nevoiţi de foarte multe ori să ne adaptăm, să schimbăm scenariile, ca să putem aborda această problem de o importanta deosebita pentru locuitorii acestei zone”, a precizat Marius Chiper, Directorul General al administratorului national de infrastrctura feroviara, CFR SA.
CFR SA a lansat deja procedura de achiziţie a Studiului de Fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată pe tronsonul Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (inclusiv podul Gradiştea).
Studiul de fezabilitate va prezenta varianta optimă de traseu şi va propune o planificare a activităților proiectului tehnic prin dezvoltarea unei structuri de executare a lucrărilor de reabilitare, cu o soluție de execuție pe 2 loturi, lucrări la podul peste râul Argeș, între stațiile Vidra și Grădiștea sau lucrări la infrastructura de cale ferată dintre stațiile CF București Nord şi Giurgiu Nord, până la Frontieră.
Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, Secretarul de Stat, Dragos Titea, Directorul General al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, Marius Chiper şi Directorul General al CFR Călători, Iosif Szentes au efectuat o vizită de lucru în comuna Comana, judeţul Giurgiu. Discuţiile cu reprezentanţii locali au vizat importanţa redeschiderii liniei de cale ferată între Grădiştea şi Giurgiu, un proiect prioritar pentru CFR SA, care va contribui la dezvoltarea transportului feroviar local.
Reamintim ca podul de cale ferata de la Grădiştea s-a prăbuşit în 2005 din cauza unor inundatii puternice. Lucrările de reconstruire a acestuia au fost amânate mai mulţi ani la rand din cauza lipsei fondurilor. De atunci, circulaţia trenurilor a fost redirecţionată pe ruta Bucureşti – Videle – Giurgiu.
