Într-o lună, Planul Național de Redresare și Reziliență a suferit o transformare radicală. Astfel, sunt mai puțini bani pentru calea ferată în noul PNRR – varianta prezentată miercuri, 26 mai. Față de varianta din luna aprilie, nu se mai face nicio referire la achiziția de material rulant nou. De asemenea, au dispărut și unele tronsoane de infrastructură.
Adrian Bărbulescu
În luna aprilie, proiectele din sectorul feroviar pentru care urma să se ceară finanțare prin intermediul PNRR aveau un buget total de cinci miliarde de euro. Alte 4,5 miliarde de euro figurau la capitolul Transport rutier și autostrăzi. În total 9,5 miliarde de euro.
Acum, suma totală alocată transporturilor (atât rutier, cât și feroviar, deoarece nu mai este prevăzută defalcat) s-a ”subțiat” la doar 7,2 miliarde de euro.
Ce prevedea ”vechiul” PNRR
Dar să vedem mai întâi ce prevedea varianta PNRR din luna aprilie. În primul rând, aveam componenta de infrastructură, unde se precizau următoarele:
Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi:
o Arad – Timișoara – Caransebeș;
o Cluj – Episcopia Bihor;
o Brașov – Aeroport Brașov;
o Timișoara – Aeroport Timișoara;
o Trenul metropolitan Cluj Napoca.
Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macazuri, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate.
Urma apoi componenta de material rulant:
Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională, inclusiv prin următoarele intervenții:
o Optimizarea mecanismului instituțional de gestionare a investițiilor în domeniul feroviar și de furnizare a serviciului public;
o Achiziția de material rulant verde pentru rețeaua națională;
o Modernizarea materialului rulant existent pe rețeaua feroviară națională;
o Achiziția materialului rulant pentru rețeaua feroviară metropolitană și modernizarea punctelor de oprire.
În fine, se menționa și componenta referitoare la transportul cu metroul:
Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu
metroul, inclusiv prin:
o Achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică;
o Achiziția de material rulant nou;
o Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
S-au ”subțiat” banii pentru calea ferată în noul PNRR
Așa cum am precizat mai sus, în noul PNRR sumele nu mai sunt prezentate defalcat, pe rutier și feroviar, fiind un singur capitol – Transport sustenabil (rutier, feroviar, metrou), care beneficiază de o alocare de doar 7,6 miliarde de euro. Mult sub cei 9,5 miliarde de euro prevăzuți în luna aprilie.
Prezentarea proiectelor feroviare este și mai succintă în noua variantă.
Cale ferată:
o 311 km de cale ferată modernizată;
o 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
o 110 km de cale ferată electrificată;
o 2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări
de reînnoire;
o 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
o Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame.
Mai puțini km de infrastructură nouă și modernizată
Cu toate că, de această dată, nu mai sunt prezentate tronsoanele propuse pentru finanțare, se pot trage câteva concluzii.
Cei 311 km de cale ferată ce vor fi modernizați sunt, fără doar și poate, pe tronsoanele Arad – Timișoara – Caransebeș (155 km) și Cluj-Napoca – Episcopia Bihor (158 km). Însumat, cele două tronsoane au o lungime de 313 km, deci foarte apropiat de cea de 311 prezentată în document.
În acesta nu se mai menționează însă nimic despre legăturile feroviare spre aeroporturile din Timișoara și Brașov și nici despre trenul metropolitan Cluj-Napoca.
Fără material rulant calea ferată în noul PNRR
Din noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență a dispărut și componenta referitoare la achiziționarea de material rulant nou.
În varianta din aprilie, figura cumpărarea de material rulant atât pentru rețeaua națională, cât și pentru cea de trenuri metropolitane. În noua variantă aceste referiri lipsesc cu desăvârșire. Este precizată doar cumpărarea de 30 de rame pentru metrou.
Și, cum suma totală solicitată pentru transporturi a scăzut, cele mai mari tăieri par a fi fost făcute de la calea ferată, nu de la autostrăzi.
