După luni întregi de tergiversări și modificări, Guvernul României a anunțat vineri proiectele de cale ferată incluse în PNRR pentru care se vor cere de la Bruxelles cinci miliarde de euro. Este vorba de cinci proiecte mari și late de infrastructură feroviară nouă sau modernizată, la care se adaugă programul de reînnoire a căii ferate existente și cel de achiziție de material rulant.
Adrian Bărbulescu
Executivul a aprobat vineri, în primă lectură, proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență, care trebuie trimis la Comisia Europeană. În premieră, un plan național al României cuprinde mai mulți bani pentru calea ferată decât pentru sectorul rutier.
Rămâne însă de văzut dacă oficialii de la Bruxelles vor accepta documentul în varianta sa actuală, având în vedere că el prevede cea mai mare colicitare de fonduri europene pentru autostrăzi dintre toate statele membre – 4,5 miliarde de euro. Or, este binecunoscut faptul că la nivel european este prioritară dezvoltarea modurilor de transport ecologice, nicidecum cel rutier.
Căile ferate din România vor beneficia de o alocare de fonduri cerută la Bruxelles în valoare de cinci miliarde de euro în total.
Două mari probleme semnalate de Guvern ar fi trebuit rezolvate de Gigi Gavrilă
Infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă și slab întreținută, cu noduri urbane ce au o conectivitate slabă la rețelele de transport și o lipsă de intermodalitate, se subliniază în documentul guvernamental. Infrastructura feroviară este depreciată, cu numeroase restricții de viteză, lipsă de soluții moderne funcționale și conectivitate slabă cu alte moduri de transport. Materialul rulant este vechi, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informații despre trafic în timp real, precum și un sistem de ticketing integrat, se mai menționează în proiectul PNRR.
Aici trebuie precizat faptul că două dintre problemele majore ale sistemului feroviar menționate de Guvern (vechimea materialului rulant și lipsa unui sistem integrat de ticketing) ar fi trebuit rezolvate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Instituția condusă de Gigi Gavrilă nu a făcut aproape nimic timp de mai bine de patru ani de zile și acum ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a cerut desființarea ei.
Cinci proiecte de cale ferată incluse în PNRR. Două vor ajunge la aeroporturi
Dar să vedem concret ce investiții feroviare sunt incluse în PNRR. În document se menționează ”Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi:
– Arad – Timișoara – Caransebeș;
– Cluj – Episcopia Bihor;
– Brașov – Aeroport Brașov;
– Timișoara – Aeroport Timișoara;
– Trenul metropolitan Cluj Napoca.
Reînnoirea căii ferate și achiziția de material rulant, incluse în PNRR
În afară de proiectele noi de infrastructură și de modernizare la standarde europene, în PNRR sunt incluse și lucrări de reparații la infrastructura existentă.
Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macazuri, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate, se menționează în proiect.
De asemenea, sunt menționate și proiecte în domeniul materialului rulant, fără a fi precizate însă cantități și sume. Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională, inclusiv prin următoarele intervenții:
– Optimizarea mecanismului instituțional de gestionare a investițiilor în domeniul feroviar și de furnizare a serviciului public;
– Achiziția de material rulant verde pentru rețeaua națională;
– Modernizarea materialului rulant existent pe rețeaua feroviară națională;
– Achiziția materialului rulant pentru rețeaua feroviară metropolitană și modernizarea punctelor de oprire.
Proiecte de metrou în PNRR. Inclusiv cel al lui Emil Boc
Tot în proiectul PNRR, regăsim și referiri la transportul cu metroul, care este inclus tot în cei cinci miliarde de euro ceruți pentru calea ferată.
Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul, inclusiv prin:
– Achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică;
– Achiziția de material rulant nou;
– Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
Investițiile prevăzute contribuie parțial cu între 40-100% la tranziția verde prin finanțarea de căi ferate nou construite sau reabilitate, infrastructuri de transport urban verde și material rulant verde, se arată în document.
De asemenea, investițiile prevăzute contribuie cu 100% la tranziția digitală prin finanțarea digitalizării transporturilor, a sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) și a transportului urban, mai precizează Guvernul.
