Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a lansat în sistemul electronic de achiziții publice licitația pentru podul de la Grădiștea, în vederea redeschiderii circulației pe linia ferată București-Giurgiu. Podul s-a prăbușit la inundațiile din 2005.
Adrian Bărbulescu
”Sunt un om de cuvânt și îmi țin promisiunile: podul de la Grădiștea va fi din nou funcțional!!! Pentru că nu uit niciodată de oamenii care mi-au fost alături la bine și la greu, le dau o veste bună giurgiuvenilor: Podul de la Grădiștea se va reface! Pentru mine cuvântul dat oamenilor nu este o simplă vorbă în vânt. Fac tot ce ține de mine ca să realizez acest obiectiv. Una dintre prioritățile mele este refacerea Podului de la Grădiștea, astăzi promisiunea devine realitate. CFR Infrastructură a publicat anunțul pentru contractul de proiectare și executie a podului de la Grădiștea. Perioada de proiectare este de 4 luni, iar execuția încă 18 luni. Poate avem surpriza și antreprenorul îl va termina chiar mai devreme. Este destul de aproape de minister, așa că vizitele pe șantier vor fi destul de dese ca să mă asigur că vor fi respectate termenele și lucrările vor fi de calitate. Garanția pentru lucrări va fi de 60 de luni! Am văzut nenumăratele mesaje legate de Podul de la Grădiștea și am considerat necesar să-i anunț pe toți cei interesați care este stadiul acestui obiectiv, atât de important pentru giurgiuveni , dar și pentru mine. Giurgiul trebuie să știe că nu l-am uitat!!!!”, a scris pe Facebook ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
De fapt, e vorba de patru poduri
Obiectul licitației lansate de CFR SA îl constituie ”Modernizarea liniei CF București Nord – Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră”, Lot 1: ˮRedeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, între Vidra și Comanaˮ.
Potrivit anunțului postat pe site-ul de achiziții publice, lucrările sunt situate între Vidra și Comana (inclusiv stația Comana), între km 18+180 și km 30+200. De fapt, este vorba de patru poduri feroviare.
Primul pod, de la km 23+607 va fi peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea și asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeș. Aici este podul prăbușit la inndațiile din 2005. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele cu calea jos. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu opt deschideri de 30 metri. Pe malul drept al Argeşului (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 de deschideri de 30 m şi trei deschideri de câte 33 m.
Al doilea pod, la km 18+265, va fi peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m. Urmează un alt pod peste râul Sabar, la km 18+402, iar în cazul acestuia noul tablier va avea deschiderea de 45 m.
În fine, ultimul pod, de la km 28+375, va fi peste râul Neajlov, cu un tablier cu deschiderea de 70 m.
25 septembrie, termenul pentru depunerea ofertelor la licitația pentru podul de la Grădiștea
Valoarea totală estimată a lucrărilor scoase la licitație este de 400.068.617,53 lei fără TVA, compusă din: servicii de proiectare – 11.224.880,20 lei, fără TVA, și execuția lucrărilor – 388.843.737,33 lei fără TVA. Au mai fost prevăzute chltuieli cu publicitatea în valoare de 30.000 de lei. Proiectul va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM.
Valoarea garanției de participare: este de patru milioane de lei și trebuie să aibă o valabilitate de minimum 180 de zile. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 25 septembrie, ora 15,00. Oferta trebuie să fie valabilă până la 25 martie 2020.
Vechiul pod s-a prăbușit acum 14 ani
Podul de la Grădiștea s-a prăbușit la inundațiile din 2005. Presa a scris la vremea respectivă că la prăbușirea podului feroviar ar fi contribuit și faptul că s-au făcut intens excavații în albia râului, pentru materiale de construcții. Localnicii s-au plâns și în anii dinaintea prăbușirii podului că au fost alunecări de teren și că pânză freatică s-a ridicat mult.
Lipsa acestui pod lungește semnificativ distanța pe calea ferată dintre București și Giurgiu, trenurile fiind obligate să ocolească pe la Videle. În loc de 74 km, drumul este de 118 km și există două perechi de trenuri directe pe zi, care fac două, respectiv trei ore. În aceste condiții, Bucureștiul nu are o legătură feroviară permanentă, tot timpul anului, cu Sofia, pentru că trenurile ar face prea mult, iar oferta u ar fi atractivă.
Linia Bucureşti – Giurgiu este prima cale ferată din Principatele Române, fiind inaugurată pe 31 decembrie 1869.
