Una dintre liniile importante de tramvai ale orașului, cea care îl leagă de fosta platformă industrială Chiscani (în jur de 10.000 de angajați până în anii 90, lungimea liniei fiind de câțiva kilometri), a fost parțial distrusă după ce unele traverse au fost incendiate pentru extragerea componentelor metalice, iar alte traverse au putrezit.
Practic, liniile stau “în aer” şi, chiar dacă tramvaiele circulă destul de rar în ultima vreme, pericolul nu ar trebui neglijat, potrivit obiectivbr.ro.
De-a lungul deceniilor, tramvaiele au transportat milioane de călători către şi dinspre platforma chimică Chiscani, colonia de la Km 10, precum şi la staţiunea Lacu Sărat. Evident că periodic s-au efectuat de către Braicar şi lucrări de întreţinere sau modernizare a căii de rulare. Aici intră şi înlocuirea (parţială) a traverselor din lemn cu cele din beton, precum şi a stâlpilor, a liniei de contact şi sistemelor de ancorare etc – însă pe o porţiune din curba care duce spre staţiunea balneoclimaterică, şinele de tramvai au ajuns să fie fără nimic sub ele! Asta deoarece traversele din lemn sunt putrede, de ani de zile, şi distruse în aşa hal, din cauza timpului şi a intemperiilor, încât, dacă nu s-ar reduce viteza , tramvaiele ar putea oricând deraia de pe liniile aflate “în aer”! În plus, la acţiunea factorilor naturali se mai adaugă şi inconştienţa unor indivizi care au dat foc traverselor pentru a fura din componentele metalice (tirfoane, şuruburi speciale de fixare a tălpilor de aşezare, sau chiar respectivele tălpi etc), notează jurnaliștii.
Tot în zonă, între liniile de tramvai, bălăriile şi tufele crescute sunt de un metru, iar în dreptul unei subtraversări prin care curg, spre lac, apele adunate din ploi, linia este “ondulată” pe orizontală.
Un tramvai vechi de peste 100 de ani
Prima ofertă pentru construirea a două linii de tramvai în Brăila au fost făcute de o companie belgiană în 1886, însă au fost refuzate de municipalitate. Zece ani mai târziu, orașul a atribuit companiei germane Helios contractul pentru construirea și operarea timp de 35 de ani a unei rețele de 6 linii de tramvai electric, cu o lungime totală de 21 km. Construcția primelor secțiuni a avut loc în 1898-1899. În 1900, după îndelungi discuții asupra caracteristicilor alimentării cu energie electrică, a fost deschisă prima secțiune, între strada Franceză și stațiunea Lacu Sărat.
