vineri, septembrie 20, 2024
spot_img

Bilanț al guvernărilor PSD în sectorul feroviar: mici progrese, mari întârzieri, companii nereformate

La începutul anului 2020 s-ar împlini trei ani de guvernare a PSD la cârma Ministerului Transporturilor. Primul guvern  – Sorin Grindeanu în ianuarie 2017 a fost urmat de Mihai Tudose, iunie 2017, Mihai Fifor, ianuarie 2018 și Viorica Dăncilă, aceeași lună. Club Feroviar vă prezintă în două părți o trecere în revistă, o analiză a promisiunilor făcute la începutul acestor ani și a realizărilor punctate la Metrorex, CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, ARF și în general sectorul feroviar.

Răzvan Cuc a ”prins„ în două rânduri portofoliul Transporturilor sub PSD

Metrorex

Pe partea de transport cu metroul principala realizare poate fi considerată avansul înregistrat la lucrările Magistralei 5 și eventuala deschidere a traficului pe aceasta în luna decembrie, după cum a promis din nou directorul general Metrorex, Marin Aldea.

În cei aproape trei ani scurși de la instalarea  primului guvern PSD, cel al lui Sorin Grindeanu, în ianuarie 2017, lucrările la magistrală au avansat cu 11 puncte procentuale, la o medie actuală de 90% (79% în 2017). La acel moment finalizarea era prevăzută pentru ultimul trimestru din 2017 potrivit unor prezentări ale lui Marin Aldea la un eveniment RailwayPro.

Tot ca succes relativ poate fi considerată extinderea Magistralei 4 cu două stații de metrou, în primăvara anului 2017, deci la trei luni de la preluarea puterii. Stațiile Laminorul și Străulești au fost deschise în primul mandat al ministrului Răzvan Cuc, deși erau terminate încă din 2016.

Plecarea ministrului Răzvan Cuc de la cârma ministerului lasă întârziate un mare număr de proiecte importante, care ar fi trebuit dacă nu terminate, măcar începute.

Astfel potrivit prezentării avute de Marin Aldea în toamna anului 2016, în 2017 urmau să fie începute lucrările la 1 Mai – Tokyo (metroul spre Otopeni), iar în 2018 urmau să fie începute lucrările la Eroilor – Iancului.

În realitate la finele lui 2019 la secțiunea spre aeroport au fost primite mai multe oferte însă niciuna nu a fost desemnată câștigătoare, iar spre Iancului nu a fost demarată licitația. Achiziția a 13 trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5 încă așteaptă un câștigător, după ce licitația a demarat în primăvara acestui an.

Deschiderea primului Park&Ride în vecinătatea unei stații de metrou, la Străulești, poate fi considerată unul dintre punctele pozitive marcate de Metrorex. Alte proiecte, precum înlocuirea ventilațiilor în etapa a II-a. 45 de stații, a căii de rulare pe Magistrala II-a sunt și acestea întârziate față de termene anunțate inițial.

Planurile însă nu lipsesc. La Zilele Feroviare 2019, eveniment derulat zilele trecute, directorul general al companiei, Marin Aldea, a anunțat planuri în valoare de peste 6,5 miliarde de euro care vor necesita inclusiv credite luiate de societate.

CFR SA

În ceea ce privește administratorul infrastructurii, respectiv CFR SA, prioritățile existente la începutul mandatului PSD erau cam aceleași ca și acum, anume încheierea reabilitării Coridorului IV de transport Brașov – Curtici, micșorarea numărului de restricții de viteză, automatizarea trecerilor de cale ferată, electrificarea  și extinderea rețelei în special pe direcția sudică a coridorului 4 feroviar anume Curtici Caransebeș Craiova Calafat.

Numărul restricțiilor de viteză pe rețeaua feroviară este în prezent de 210, sub jumătate din cel înregistrat în 2016 (524). Trebuie însă precizat că acesta a crescut în 2018 la 442 restricții de la 418 din anul 2017. Potrivit ultimului raport al Consiliului Feorivar numărul incidentelor de cale ferată (deraieri, defecțiuni etc) în 2018 a fost 358 mult peste cele 260 din 2017 și 206 din 2017. În trei ani adică între 2016 – 2018 numărul podurilor scadente la reînnoire a crescut cu 300, până la 2.720 iar cel al podețelor cu 600, până la 8.634.

Compania înregistrează întârzieri la capitolul lucrări de modernizare a magistralelor. Tronsonul Simeria – Sighişoara are o lungime totală de 173,47 km. O prezentare a lui Marius Chiper din 2016 (la acel moment director general, în prezent director general adjunct pentru investiții) stabilea că secțiunea urma să fie gata până în 2018. Execuţia lucrărilor de reabilitare înregistrează un stadiu fizic cuprins între 71% şi 96,7%.

În 2019 atenția oficialilor CFR s-a focalizat pe închiderea proiectelor aflate în stare avansată, respectiv tronsonul Simeria – Coșlariu  – Sighișoara. „Suntem în proceduri de recepție tehnică pe tronsoane, continuăm pe Simeria – km 614, se află în execuție. Avem o evoluție bună și credem că aceste proiecte aduc ceea ce trebuie”, spunea însă el zilele trecute

Potrivit prezentării menționate în 2016 era prevăzut ca Simeria – Km 614 (est de Arad) să fie gata în 2020, deci anul viitor. Ori, lucrările sunt departe de a putea fi terminat atunci. Cea mai avansată secțiune este cea de 36 de kilometri dintre Cap Y Ilteu – Cap Y Bârzava, cu un stadiu de 31% (Gurasada  – Cap Y Ilteu doar 11%).

Cât privește cealaltă componentă a secțiunii, anume Brașov – Sighișoara acesta, și acum ca și în  2016, se află în „procedură de achiziție publică în desfățurare” (așa apărea menționat în prezentarea de la finele lui 2016).

Electrificarea căii ferate nici ea nu a avut mai mult noroc. Niciun kilometru de cale ferată electrificat în condițiile în care aceatsa este tendința europeană. Cel mai important proiiect era aici electrificarea Cluj Oradea – Episcopia Bihor, proiect în valorae de 477 milioane eurio întins pe 158 de kilometri. Potrivit prezentării Ministerului Transporturilor, acesta urma să fie gata în 2019, cu ajutorul unei finanțări FEDR. Proiectul este acum anunțat pentru următorul exercițiu financiar al UE 2020 – 2027.

Tot electrificată până în 2019 trebuie să fie și secțiunea Craiova – Golenți (lângă Calafat), proiect care nu a fost demarat.

La partea de automatizări a căii ferate numărul trecerilor modernizate este totuși mic, ținând cont de rețeaua uriașă a căii ferate. În perioada 2016-2018 au fost automatizate doar 27 de treceri de nivel din totalul de circa 6.100, majoritatea trecerilor de cale ferată (4.336) având semnalizare simplă (Crucea Sfântului Andrei).

Alte secțiune nemodernizată/nereparate (deși erau prevăzute a se încheia lucrările) sunt Predeal – Brașov și Giurgiu – București Nord, cu reconstrucția podului de la Grădiștea.

Pe partea de gări, în 2016 se găseau în execuție  a modernizărilor 18 unități, anume: Podul Mureş, Coşlariu, Alba Iulia, Vinţu de Jos, Şibot, Aurel Vlaicu, Orăştie, Dumbrăveni, Mediaş, Copşa Mică, Valea Lungă, Blaj, Blandiana, Sântimbru, Barabanţ, Daneş, Crăciunel şi Tg. Mureş.

În pofida întârzierilor sunt specialiști din industria feroviară care laudă evoluțiile. „CFR este la apogeul dezvoltării sale din ultimii 30 de ani. Vedem șase secțiuni de coridor european în stare de finalizare, alte trei în stare de adjudecare”, spunea săptămâna trecută  Corneliu Luscalov, director executiv al Asociației Industriei Feroviare (AIF), la Zilele Feroviare 2019.

(urmează marți situațiile CFR Călători, CFR Marfă, subvențiile pe calea ferată, achizițiile de material rulant de la ARF).

Alte Articole

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole