Primarul general Gabriela Firea vrea să circule, legal, autobuze pe linia de tramvai şi solicită în acest sens modificarea Codului Rutier. Ea face însă aceeași greșeală ca predecesorul său Sorin Oprescu, pentru că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, chiar dacă va fi modificată legislația.
Adrian Bărbulescu
Edilul a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că vrea ca parlamentarii să aprobe propunerile pe care Primăria le-a înaintat pentru modificarea Codului Rutier.
“Solicităm Parlamentului României, tuturor grupurilor parlamentare să vină în sprijinul şi în ajutorul atât al bucureştenilor, cât şi al celorlaţi cetăţeni care vin foarte des în Capitală şi să aprobe modificările legislative, amendamentele pe care noi le-am propus, atât la Comisia de Transporturi, cât şi Industrii astfel încât Codul Rutier să fie modificat în sensul în care linia de tramvai să poată să fie transformată într-o bandă unică pentru autobuz. Mai pe scurt, toate autobuzele să poată să circule fără a încălca Codul Rutier pe linia de tramvai acolo unde bineînţeles este permis acest lucru în sensul în care linia de tramvai nu este supraînălţată”, a afirmat Firea.
Ea a menţionat că în Europa este permis ca autobuzul să circule pe linia de tramvai. “Am făcut foarte multe demersuri la Parlamentul României, am discutat cu toate grupurile, iniţial răspunsul a fost pozitiv pentru că sunt şi alte municipii care solicită acest lucru deoarece în întreaga Europă este permis ca autobuzul să poată să circule legal pe linia de tramvai. Sperăm să avem succes”, a declarat Gabriela Firea, care a precizat că îşi doreşte ca de la începutul anul viitor autobuzele să poată circula pe linia de tramvai.
Și Sorin Oprescu a vrut autobuze pe linia de tramvai, pe Șoseaua Iancului
Chiar dacă, din punct de vedere legislativ, problema se va rezolva, autobuzele tot nu vor putea circula pe calea de rulare a tramvaielor.
Istoria se repetă, iar Gabriela Firea nu a învățat nimic din greșelile făcute de predecesorul său Sorin Oprescu. Pe 15 iunie 2013 începeau lucrările de modernizare a șoselelor Iancului și Pantelimon din estul Bucureștiului, un proiect de aproximativ 70 milioane de euro pe care și-l adjudecase, prin licitație, consorţiul alcătuit din firmele Tehnologica Radion, TIAB şi Via Proiect. Ulterior, după ce Tehnologica Radion a intrat în insolvență, lucrările au fost preluate de TIAB din 2014.
Șoseaua Iancului trebuia să fie reabilitată pe o lungime de 1,25 km (între Şoseaua Mihai Bravu și Bulevardul Pierre de Coubertin). Lucrările au constat în refacerea carosabilului și a trotuarelor (inclusiv amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilități), amenajarea părcărilor și a sistemului de evacuare a apelor pluviale. Linia de tramvai a fost modernizată pe o lungime de 2, 817 km.
În economia subiectului, nu contează faptul că lucrările nu sunt nici acum finalizate (abia în vară s-a reluat construcția parcării de tip park&ride și a buclei de întoarcere de la Cora Pantelimon). Aici, relevant este un alt aspect.
”Linia de tramvai va fi înăltață și va fi utilizată și de autobuze și de mașinile de intervenție 112. Tramvaiele și autobuzele vor avea stații comune până la intersecția cu Șoseaua Pantelimon”, se preciza în prezentarea oficială a proiectului în ceea ce privește Șoseaua Iancului.
Trei ani mai târziu, surpriză! Atunci când au făcut probele pe calea de rulare de pe Şoseaua Iancului, reprezentanţii RATB au constatat că pe liniile de tramvai nu vor putea circula şi autobuzele, aşa cum prevedea proiectul iniţial. Și asta pentru că pe calea de rulare a tramvaielor nu pot trece două autobuze unul pe lângă altul: pur și simplu nu încap fără a se freca unul de altul.
Vor apărea probleme în dreptul refugiilor din stații
Cu siguranță, atunci când a făcut propunerea ca autobazele să poată circula pe liniile de tramvai, Gabriela Firea s-a referit la acele linii care au fost separate cu garduri de partea carosabilă (liniile 1, 10 și 21). Altfel nu ar avea sens, pentru că, de exemplu, pe Calea Giulești autobuzele circulă pe linia de tramvai de când există artera.
Ei bine, pe aceste linii separate de garduri nu pot încăpea două autobuze unul lângă altul, mai ales în dreptul refugiilor. Ce-i drept, gardurile au fost montate la o distanță mai mare decât ar fi fost necesară pentru a încăpea două tramvaie, însă refugiul este amplasat chiar lângă linii. Dacă în proiectul inițial de modernizare a căii de rulare ar fi fost luată în calcul posibilitatea ca pe aici să circule și autobuze, ar fi trebuit ca distanța între linii să fie mai mare.
În condițiile date, atunci când un autobuz va opri în stație, în dreptul refugiului, cel care va sosi din sens contrar ar trebui să aștepte plecarea primului. Fără să mai punem la socoteală faptul că în spatele celui de-al doilea autobuz ar putea veni și un tramvai, care ar fi și el nevoit să aștepte.
Autobuzele Mercedes Citaro, cu care s-au făcut testele în 2016 pe Șoseaua Iancului, au o lățime de 2,55 metri, iar cele Otokar, achiziționate recent de municipalitate, au 2,54 metri. O diferență de 2 cm (câte 1 cm pentru fiecare autobuz) nu schimbă datele problemei.
Soluție inspirată de pe malurile Bosforului
Cât privește afirmația Gabriei Firea că ”în întreaga Europă este permis ca autobuzul să poată să circule legal pe linia de tramvai”, lucrurile nu stau chiar așa. În general, rețelele de tramvai din Uniunea Europeană au fost construite în așa fel încât pe calea de rulare să circule doar tramvaie, fiind separate de traficul rutier.
Cel mai recent exemplu în acest sens este rețeaua de tramvai din Nisa, construită de curând, unde pe Avenue Californie pe centru circulă tramvaiele și pe laturi autoturismele. Autobuzele circulă pe bulevardul paralel, Promenade des Anglais. Nici la Viena autobuzele nu circulă pe liniile de tramvai, acolo unde calea de rulare este separată de traficul auto.
Un posibil exemplu ar fi liniile de metrobus din Istanbul, construite în perioada în care rețeaua de metrou și de tramvaie din orașul de pe malurile Bosforului era foarte redusă ca lungime și era nevoie de un mijloc de transport în comun care să nu fie blocat în trafic.
Concret, este vorba de benzile mediane de pe autostradă (drum expres) pe care nu circulă decât autobuze, pe partea stângă, pentru că peroanele din stații (refugiile) sunt pe mijloc. A fost o soluție ”economică” atunci când a fost implementată, pentru că nu a necesitat investiții în șine, iar faptul că autobuzele sunt mult mai ieftine decât tramvaiele u este un secret pentru nimeni.
