Ministerul Transporturilor propune o serie de modificări la atribuirea contractelor de infrastructură. Cea mai importantă dintre acestea se referă la faptul că încheierea contractului nu va mai aștepta sentința Curții de Apel, iar lucrările vor putea începe după primirea deciziei favorabile din partea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Adrian Bărbulescu
Blocajul cvasigeneralizat al proiectelor de căi ferate și autostrăzi ar putea dispărea, cel puțin în parte, odată ce un proiect de Ordonanță a Guvernului, postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor, va deveni literă de lege. ”În prezent, s-a constatat că la proiectele de o importanță majoră pentru România în absorbția fondurilor europene nerambursabile durata între momentul desemnării ofertantului câștigător și finalizarea procedurii de achiziție publică poate ajunge și peste 1 an de zile, dacă procedura de atribuire a contractului de achiziție publică este contestată”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ pus în dezbatere publică.
Alături de alte modificări legislative, proiectul propune introducerea în Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local a șapte noi alineate care schimbă fundamental paradigma privind atribuirea contractelor de infrastructură.
”Autoritatea Contractantă încheie Contractul cu ofertantul declarat câștigător, ulterior pronunțării unei soluții de menținere a rezultatului procedurii de atribuire de către C.N.S.C., respectiv de către instanță, chiar dacă împotriva respectivei decizii/hotărâri a fost introdusă calea de atac a plângerii, respectiv a recursului și cauza nu a fost soluționată în mod definitiv, cu excepția cazului în care în cadrul căii de atac a fost formulată o cerere de suspendare a procedurii de atribuire și/sau a executării contractului, în condițiile art. 33”, se arată într-unul dintre aceste alineate.
Ce se întâmplă când atribuirea contractelor de infrastructură este infirmată de Curtea de Apel
Pe scurt, dacă CNSC s-a pronunțat favorabil procedurii de atribuire, în sensul desemnării unei anumite companii sau asocieri câștigătoare, aceasta se va apuca de treabă, chiar dacă alți participanți la licitație au introdus acțiune la Curtea de Apel. Dacă ulterior instanța desființează sau modifică decizia/hotărârea care a stat la baza încheierii contractului, după soluționarea în mod definitiv a tuturor contestațiilor, contractul încheiat cu ofertantul declarat câștigător inițial încetează, iar autoritatea contractantă are la dispoziție două opțiuni.
Se poate încheia un nou contract cu noul ofertant declarat câștigător sau se poate anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică. În acest caz, autoritatea contractantă, fie ea CNAIR, CFR SA sau alte entități, după analizarea tuturor aspectelor relevante, îi va plăti ofertantului declarat câștigător inițial, pe baza contractului semnat, activitățile pe care acesta le-a realizat corespunzător până la încetarea contractului.
Beneficiarul anulează procedura de atribuire a contractului de achiziție publică în următoarele trei situații:
noul câștigător refuză semnarea contractului sau în condițiile în care noul ofertant declarat câștigător se află în imposibilitatea fortuită de a executa contractul; instanța dispune în cadrul căilor de atac anularea procedurii de atribuire; sau ca urmare a punerii în aplicare a hotărârii instanței.
Dacă hotărârea/decizia care a stat la baza încheierii contractului este ulterior desființată/modificată în cadrul căilor de atac (Curtea de Apel), după încheierea unui nou contract, instanța poate dispune plata unei compensații din profitul nerealizat, asumat și stabilit de către ofertant prin propunerea financiară depusă în cadrul ofertei. Dacă până la momentul încheierii contractului unul dintre participanții la procedură solicită suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării contractului, autoritatea contractantă va încheia contractul după respingerea cererii de suspendare de către instanță.
Unele dintre modificări introduc și sancțiuni pentru autoritățile contractante. Astfel, dacă instanţa consideră că motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului, aceasta dispune, în schimb, sancţiuni alternative, adică fie reducerea termenului de execuţie, fie aplicarea unei amenzi autorităţii contractante, cuprinsă între 1% şi 5% din valoarea obiectului contractului.
Reglementări speciale la atribuirea contractelor de infrastructură pentru proiectele de transport transeuropean
Reglementări speciale sunt introduse pentru cazurile în care contractul respectiv are ca obiect proiecte de infrastructură de transport transeuropean situate pe rețeaua de transport (TEN-T) Centrală (Core) și Globală (Comprehensive), ”ca recunoaștere a riscului asumat pentru urgentarea finalizării obiectivelor de investiții publice prin încheierea contractelor anterior finalizării căilor de atac”.
Astfel, dacă beneficiarul a încheiat acordul-cadru sau contractul de achiziţie cu respectarea deciziei CNSC sau a hotărârii judiciare de soluţionare în primă instanţă a contestaţiei, eventualele compensații stabilite de către Curtea de Apel vor fi suportate de la bugetul de stat prin bugetul autorității publice tutelare respective. Cu alte cuvinte, dacă CFR SA, de exemplu, atribuie o lucrare înainte de a se pronunța Curtea de Apel, compensațiile vor fi suportate din bugetul Ministerului Transporturilor.
Modificări cu privire la emiterea autorizațiilor de construire
Alte modificări se intenționează a fi făcute în ceea ce privește emiterea autorizațiilor de construire a lucrărilor în domeniul infrastructurii de transport de interes național.
Măsurile propuse vizează ca autorizaţia de construire pentru lucrări, să se emită imediat, iar documentaţiile tehnice necesare emiterii autorizației corespunzătoare fiecărei faze de proiectare să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, obținute inițial la faza studiului de fezabilitate. În acest caz autorizația va fi valabilă până la finalizarea executării lucrărilor pentru care a fost eliberată, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepţie finală.
”Măsurile propuse a fi adoptate sunt justificate de faptul că perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, de circa 8 luni, în cursul unui an calendaristic, este foarte scurtă în raport cu luna de începere a execuţiei lucrărilor, existența unei reglementări care să urgenteze modalitatea de emitere a autorizației de construire, va conduce la evitarea unor întârzieri semnificative în implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii de transport de interes național faţă de graficele de execuţie şi termenele contractuale, la realizarea într-un termen mai scurt a acestor proiecte, având în același timp efect pozitiv asupra obiectivelor economice dar și asupra participanților naționali și internaționali la trafic și asupra așezămintelor umane prin asigurarea conectării, fără întreruperi, a tuturor localităților țării la rețeaua națională și la sistemele internaționale de transport, precum și la îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, a respectării angajamentelor asumate prin acordurile internaționale de către România”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, semnată de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, cel al Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici (viceprim-ministru interimar), și președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș.
