Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a spus intr-un interviu acordat presei române că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va include condiții de performanță și măsuri concrete de creștere a capacității administrative a CFR SA, dar și a Autorității pentru Reformă Feroviară. Ea încurajează România să folosească fonduri europene pentru dezvoltarea căii ferate
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Infrastructura de transport pe calea ferată va beneficia anul viitor, An European al Căilor Ferate, de fonduri importante deoarece Uniunea Europeană ”vrea să promoveze și să crească, inclusiv prin investiții rolul căilor ferate în ecosistemul de transporturi european”, a declarata zilele trecute, într-un interviu acordat g4media.ro. Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi..
„Pe 9 decembrie, voi prezenta o strategie de mobilitate a Uniunii Europene care va fi baza pentru dezvoltarea sustenabilă și digitală a transporturilor în următoarele decenii. În planul României se regăsesc prioritățile noastre și aș menționa aici proiectele de metrou pentru București și Cluj, foarte importante în contextul reformării mobilității urbane”, a spus ea.
Întrebată dacă România are capacitățile administrative necesare absorbției fondurilor, Vălean a spus că PNRR va include măsuri de ameliorare a capacității administrative, dar și introducerea unor indicatori de performanță pentru entitățile implicate în absorbția fondurilor, precum CFR sau ARF.
„În primul rând, chiar în planul de țară, România recunoaște aceste probleme, ba mai mult, se angajează la reforme care vor duce la consolidarea capacității de implementare a marilor proiecte de infrastructură. CNAIR, CFR SA, ARF vor fi condiționate prin condiții de performanță”.
Adina Vălean este conștientă de suferința sectorului de transporturi din întreaga Europă. „Sunt convinsă că se va găsi o soluție care să deblocheze fondurile, atât de necesare pentru toate țările europene, inclusiv pentru Ungaria și Polonia. Criza a fost devastatoare pentru unele domenii. Fiind Comisar pentru Transporturi știu asta foarte bine, pentru că restricțiile de mobilitate au dus la o situație fără precedent pentru companiile de transport europene. Acești bani trebuie să ajungă repede în piețe pentru a evita o profundă criză economică”.
Cât privește completarea sectoarelor rutier și feroviar, comisarul european speră într-o bună conectare a acestora astfel încât, în final, o bună parte din mărfuri să fie transportate pe calea ferată.
„România e în urma statelor europene la șosele și trebuie să-și completeze rețeaua TEN-T. Dar vreau să vă spun că toate modurile de transport sunt importante și ideea nu e să ne lipsim de unul sau de altul, ci să creăm un sistem flexibil și inteligent. O autostradă cu un management de trafic inteligent, construită cu materiale ecologice, cu infrastructură corespunzătoare de încărcare pentru combustibili alternativi servește acestui sistem flexibil.
În plus, dacă ea este conectată în mai multe puncte, prin terminale intermodale cu calea ferată sau cu un curs de apă navigabil, vom putea să reducem transportul rutier pentru marfă, acolo unde este posibil”.
Adina Vălean: Încurajez România să folosească fonduri europene pentru dezvoltarea căii ferate
România va putea accesa pentru sectorul feroviar fonduri importante prin mecanismul de interconectare a Europei. „Modernizările feroviare sunt egal importante, e absolut necesar în primul rând să punem, la nivel european, mai multă marfă pe calea ferată. Și aici m-aș uita puțin și înspre viitor, dincolo de fondurile din planul de reziliență, pentru că acest sector are oportunități de finanțare și prin alte instrumente din noul plan financiar multianual. De pildă, din mecanismul de interconectare al Europei (CEF) care este în gestiunea mea, o parte generoasă din cele aproape 23 de miliarde va merge către investițiile în cale ferată și încurajez România să se folosească și de aceste fonduri”, afirmă comisarul.
Proiectele feroviare prin PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede o alocare de 9,3 miliarde de euro pentru Transporturi. Cu aceste fonduri ar urma să fie realizate proiecte de peste 250 km de autostradă și drum expres, 140 km de cale ferată, 7 km de metrou și să fie achiziționate 39 de trenuri pentru calea ferată și 50 de trenuri de metrou.
- Feroviar – Peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată cu un buget estimat de 2,8 mld. Euro; – 39 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 350 mil. Euro;
- Metrou – 7 km de magistrală nouă cu un buget estimat de 1,08 mld. Euro; – 50 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 500 mil. Euro;
Corina Crețu: proiecte feroviare vechi, reluate
Într-o intervenție recentă, fostul comisar european Corina Crețu a atras atenția că multe proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt vechi.
„Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator – așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară. Chiar sper ca acest document să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare. Îmi pare rău, dar forma în care acesta a fost lansat ieri este foarte generală. Cred că trebuie să evităm politizarea acestei dezbateri publice, dar trebuie spus adevărul: multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”, spunea ea (link-urile îi aparțin).
Lista proiectelor e lungă, însă pe partea de infastructură feroviară regăsim:
- Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane EUR / https://bit.ly/37jMn7I și 2018, 1,3 miliarde EUR / https://bit.ly/2V5iGBw
- Magistrala de metrou M6 între stațiile 1 Mai – Tokyo: 2019, 517 milioane EUR / https://bit.ly/33nXbjU
- Magistrala de metrou M5: 2017, 252 milioane EUR / https://bit.ly/3q8zgPh
- Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane EUR / https://bit.ly/39jL5Mv
Potrivit termenelor impuse Statelor Membre, Guvernele naționale sunt obligate să depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan, spunea fostul comisar UE.
