Mai mulți parlamentari UDMR urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Ministerul Transporturilor pentru a convinge conducerea instituției să fie de acord cu transferul căii ferate Tg. Mureș – Câmpul Cetății – Sovata de la CFR SA către Consiliul Județean Mureș,
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Vizita va avea loc pentru a convinge conducerea Ministerului să fie de acord cu renunțarea la linia lungă de aproximativ 74 de kilometri. Surse locale explică faptul că CJ Mureș ar dori dezvoltarea unei rute feroviare tip mocaniță între Târgu Mureș și Sovata cu ajutorul unor fonduri/programe guvernamentale disponibilizate în țara vecină Ungaria.
Asaltul CJ Mureș asupra liniei este unul vechi. La finele anului trecut a fost abandonat un proiect de lege în Camera Deputaților inițiat de 20 de parlamentari UDMR, 11 de la PSD și 4 de la PNL. Pe lista inițiatorilor se regăsea inclusiv Lucian Bode, ministru al Transporturilor la acel moment, în calitatea sa de parlamentar.
În fundamentarea cererii lor, inițiatorii prevăd transmiterea terenurilor aferente liniilor înguste Târgu Mureș – Band – Miheșu de Câmpie și Târgu Mureș – Câmpul Cetății – Sovata de la CFR la domeniul public al județului Mureș, anume la Consiliul Județean Mureș. Scopul preluării era anul trecut realizarea unor piste de biciclete pe traseul fostelor căi ferate înguste.
Inițiatorii spuneau că sub oblăduirea statului, terenurile au rămas de izbeliște. Inițiativa lor privea Târgu Mureș – Miheșu de Câmpie și Tg.Mureș – Câmpul Cetății – Sovata (pe tronsonul Câmpul Cetății – Sovata, circulă o mocaniță turistică după cum vom explica).
Una dintre linii, anume cea spre Miheșu de Câmpie a fost furată cu totul, spunea recent Mircea Greabu, om de afaceri, administrator al mocăniței Câmpul Cetății-Sovata, singura funcțională în zonă. Motivarea actului este generoasă la capitolul intenții: „Se remarcă faptul că valorificarea teritoriului nu este realizată la capacitate maximă astfel:
- potenţialul turistic nu este suficient valorificat, obiectivele nefiind îngrijite corespunzător și promovate către pieţe externe, neexistând infrastructura de acces, posibilităţi de cazare/agrement etc.
- potenţialul productiv nu este nici el capitalizat corespunzător, în teritoriu neexistând suficiente unităţi de procesare, astfel încât produsele locale să acumuleze cât mai multă valoare adăugată înainte să îl părăsească.
„În ceea ce priveşte aspectul socio-demografic, teritoriul se confruntă cu problemele omniprezente în mediul rural românesc, respectiv populaţie îmbătrânită și în scădere, cu servicii de bază minime sau inexistente, oportunităţi economice scăzute, cu consecinţe serioase asupra atractivității teritoriului, la care se adăugă comunităţi aflate în râpe de sărăcie sau excluziune socială, pe care autoritățile locale nu le pot gestiona corespunzător din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane. Din cauza acestor nevoi identificate în teritoriu, obiectivele principale ale Judeţului Mureș sunt valorificarea potenţialului turistic al teritoriului la adevărata sa valoare, dezvoltarea unei ramuri economice care să producă bunuri cu valoare adăugată ridicată şi furnizarea unor servicii de bază corespunzătoare populaţiei rurale, cu accent pe combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială în comunităţile vulnerabile”
Rețeaua, mai spun inițiatorii, este distrusă în urma unor furturi după ce a fost folosită la transportul de persoane până în 1990. „Consiliul Judeţean Mureș intenţionează să iniţieze un proiect de valorificare a reţelei de cale ferată îngustă, mai sus-amintită, în scop turistic, cultural și de agrement, prin realizarea unei piste de biciclete”, mai spun inițiatorii.
Proiectul imposibil fără acordul Ministerului Transporturilor
Undeva spre finele anului trecut proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ. Trecerea terenurilor publice de la CFR/stat la autoritățile locale poate avea loc doar prin Hotărâre de Guvern sau la cererea acestuia, explica anul trecut Consiliul Legislativ. De aceea vizita de săptămâna viitoare pare a fi sortită să convingă Ministerul Transporturilor să preia inițiativa.
Cei 74 de kilometri de cale ferată sunt împărțiți în două tronsoane. Primul, cel mai lung, 61 de kilometri de la Tg Mureș la Câmpul Cetății, este distrus în proporție de un sfert. Investitori din Ungaria ar dori realizarea unei căi ferate tip mocaniță inclusiv pe acesta. Proiect este nefezabil, căci parcurgerea traseului ar putea avea loc în cel puțin șase ore, viteza de circulație fiind limitată la 10 kilometri la oră. Cealaltă porțiune, cea de la Câmpul Cetății la Sovata (13 kilometri), este deja exploatată ca mocăniță de Mircea Greabu. El a investit suflet, timp și bani în proiect. A preluat clădirile dărăpănate de pe traseu, le-a reparat și transormat în gară, a reparat linia.
Greabu nu vede logica transferului de proprietate și spune că aceasta ar putea duce la sfârșitul acestui proiect turistic ce aduce turiști din multe țări spre Sovata. Anul trecut el critica vechea idee de a se realiza pistă de biciclete. Omul de afaceri spunea că pista de biciclete ar fi inutilă. Nimeni nu merge pe bicicletă 80 de kilometri de la Târgu Mureș la Sovata și înapoi. Greabu nu e împotriva reparației liniei Tg.Mureș – Câmpul Cetății (cea pe care el nu o exploatează), dar opinează că o călătorie de șase ore cu mocănița pe aceasta (fără a socoti timpul necesar întoarcerii la Tg Mureș) ar fi una plictisitoare.
Mocanița Sovata funcționează din 2011 pe tronsonul Sovata-Câmpul Cetății, tronson de linie ferată pentru care firma lui Mirgea Greabu are o concesiune. Fără a beneficia de subvenții, tronsonul de cale ferată îngusta Targu Mureș – Câmpul Cetății (61 km) în scop turistic nu poate avea acoperite cheltuielile. În plus, o locomotivă cu abur de la Tg-Mureș până la Câmpul Cetății trebuie alimentata periodic cu apă, lemne și cărbune. Tronsonul de cale ferată îngustă Sovata – Câmpul Cetății satisface cererea iubitorilor de turism feroviar din țară și străinătate.
