Credincioșii ortodocși îi sărbătoresc vineri pe Sfinții Constantin și Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca “Epoca de Aur”. Club Feroviar le urează La Mulți Ani tuturor angajaților din sistemul feroviar și al transportului pe șină în general care-și serbează azi onomastica.
Potrivit unor statistici ale Ministerului Afacerilor Interne, 1.750.842 de români sunt sărbătoriți de Sfinţii Constantin şi Elena, dintre care 619.399 sunt bărbaţi, iar 1.131.443 sunt femei.
Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena, respectiv 476.643, poartă numele de Constantin, alţi 79.276 Costel, iar 30.668 Costică. De asemenea, 21.062 de persoane se numesc Costin, 10.674 – Costinel, 746 – Costi şi 330 – Costeluş. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 872.774 poartă numele de Elena, alte 115.950 – Ileana şi 24.501 – Constantina. Alte 63.900 de femei poartă numele de Lenuţa şi 48.988 numele de Constanţa. Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că 1.388 de persoane se numesc Nuţi şi 3.627 Leana.
Sfinții Constantin și Elena. Sărbătoriții din sistemul transportului pe șină
Club Feroviar le urează La Mulți Ani tuturor feroviarilor care azi își serbează ziua de nume. În sistemul feroviar românesc sunt multe persoane care poartă numele celor doi sfinți creștini, inclusiv unele care ocupă poziții cheie. Mențiunile speciale ale Club Feroviar se îndreaptă spre următorii sărbătoriți, cu scuzele de rigoare pentru cei care au fost omiși (nu în mod voit) și cu precizarea că ordinea este absolut aleatorie:
Cătălina Elena Anghel, director vagoane – CFR Călători
Mihaela Elena URZICA, administrator provizoriu – CA Metrorex
Mădălina Elena Strateciuc, director Direcția Economica – STB SA
Elena D. Kleininger, vicepreședinte – Consiliul Concurenței
Antoaneta Elena Cojanu, director de comunicare – ALSTOM România
Elena Pavel, consilier – CFR SA
Ileana Ștefan, CHRO Group Director – GFR
Andreea Elena Ivanov, referent Resurse Umane – GFR
Constanța Georgescu, contabil șef – GFR
Elena Panait, referent Resurse Umane – Astra Trans Carpatic
Cristina Constantina Pârvu, Commercial Director – FCC Construccion
Dragoș Constantin Vasile, Consilier de Concurență – Consiliul Concurenței
Costin-Traian Țîra-Rădulescu, secretar de stat – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Amedeo Constantin Neculcea, director general adjunct – GFR
Constantin Vișan, director vagoane – GFR
George Costel Radu, consilier – GFR
Constantin Depeșan, consilier – GFR
Constantin Iavorski, administrator – UNICOM Tranzit
Constantin Axinia, director Regionala Iași – CFR Călători
Constantin Oprea, Division Director – Siemens Mobility
Constantin Ichimoaei, director executiv – ABB
Constantin Ionescu, fost director infrastructură – METROREX
Constantin Mustățea, director tehnică și investiții – METROREX
Marius Constantin Rudnițchi, director achiziții publice – METROREX
Costel Sabarez, director Direcția Tehnică și Investiții – STB SA
Constantin Barbu, Bucharest Freight Centre Manager – CFR Marfă
Constantin Berlea, inginer șef – Regionala CF Galați – CFR SA
Constantin Pantelimon, Șef Serviciu Material Rulant – CFR IRLU
Constantin Andronache, Şef Departament Certificare Subsisteme Structurale și Vehicule – ONFR AFER
Constantin Oprea, Şef Serviciu Verificare „CE”/NNTR Vehicule – ONFR AFER
Sfinții Constantin și Elena, prăznuiți de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 21 mai
Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut și sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducător al Imperiului Român după ce îi înfrânge pe Maxențiu și pe Liciniu, potrivit site-ului CalendarulOrtodox.ro.
Rezultatul întrevederilor dintre Constantin și Licinius, ținute la Mediolanum în februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano. Acesta, împreună cu Edictul de la Salonic din anul 380, promulgat de către împăratul Teodosie, sunt cauzele principale pentru toleranța de care a dat dovadă în cadrul Imperiului Roman, mai întâi la un nivel teoretic, iar apoi la nivel constituțional.
Conform unei legende, în toamna anului 312, în timpul luptei cu Maxențiu, Constantin cel Mare zărește pe cer o cruce strălucitoare deasupra soarelui, care avea inscripția: “in hoc signo vinces”, în traducere “prin acest semn vei birui.” În timpul nopții, Iisus Hristos i s-a arătat în vis împreună cu semnul crucii. Mântuitorul îi cere acestuia să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților pentru ca aceștia să fie protejați de focurile bătăliei. El a murit în anul 337, însă a rămas în memoria ortodocșilor ca fiind unul dintre pilonii de sprijin ai creștinismului din acea perioadă.
Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a trăit între anii 248 – 329. Aceasta a fost căsătorita cu generalul roman Constantinuius Chlorus. Este cunoscută că fiind o femeie extrem de credincioasă și pentru pioșenia ei. De asemenea, este artizana înfăptuirii pelerinajului în Palestina și în provinciile răsăritene. Mai mult decât atât, i-au fost atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și aflarea rămășițelor celor tei magi.
Legenda spune că în timpul unui pelerinaj, Elena a văzut niște oameni ce duceau un mort pe o colină unde se aflau trei cruci. Acei oameni apropiau trupul mortului de fiecare cruce în parte, iar când mortul a ajuns în dreptul ultimei cruci și a atins-o, a înviat din morți. (A.B.)
