Prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, s-au arătat miercuri după-amiază încrezători în aprobarea PNRR la Bruxelles. În conferința de presă susținută de cei doi la Palatul Victoria, sectorul feroviar nu a fost amintit decât tangențial, chiar dacă ne aflăm în Anul European al Căilor Ferate. Accentul a fost pus în continuare pe autostrăzi.
Adrian Bărbulescu
”Avem un proiect acum care se încadrează în cele 29 de miliarde (de euro – n.red.). Cu fiecare zi se solidifică această imagine”, a spus premierul Florin Cîțu, întrebat despre suma proiectelor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. El a precizat că săptămâna viitoare vor avea loc mai multe întâlniri la Bruxelles, inclusiv pe tema PNRR.
La pupitrul de la Palatul Victoria a luat cuvântul apoi ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a cărui intervenție s-a axat în proporție de peste 70% pe sectorul rutier, mai exact al construcțiilor de autostrăzi, pentru care speră să obțină finanțare prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență.
Aprobarea PNRR la Bruxelles, tot mai aproape. Bani pentru calea ferată
În ceea ce privește sectorul feroviar, ministrul s-a arătat mulțumit de întâlnirile pe care le-a avut recent la Bruxelles. ”M-am întâlnit cu trei comisari, m-am întâlnit cu directorul care se ocupă de programul Recover și cred că am reușit să conving mai ales Comisia Europeană, inclusiv cu acele proiecte de un miliard de euro, care să meargă în reînnoirea căii ferate actuale, care până în 2026 să o aducem la un standard decent. (…) Sunt încă discuții fine tunning, mici ajustări care se fac. Undeva la opt miliarde de euro, opt miliarde și ceva va fi suma alocată transporturilor. Veștile sunt bune și sper ca la final să avem o veste bună pentru infrastructura din România”, a spus ministrul Transporturilor.
O sumă mai mică decât cea vehiculată inițial
Suma avansată miercuri de Cătălin Drulă este mai mică decât cea vehiculată inițial, de cinci miliarde de euro pentru calea ferată și metrou și 4,5 miliarde pentru infrastructura rutieră.
În planul trimis inițial la Bruxelles erau cuprinse următoarele tronsoane propuse pentru modernizare prin acest mecanism european:
– Arad – Timișoara – Caransebeș;
– Cluj Napoca – Episcopia Bihor;
– Brașov – Aeroport Brașov;
– Timișoara – Aeroport Timișoara;
– Trenul metropolitan Cluj Napoca.
În afară de proiectele noi de infrastructură și de modernizare la standarde europene, în PNRR sunt incluse și lucrări de reparații la infrastructura existentă. Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macazuri, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate, se menționează în proiect. De asemenea, sunt menționate și proiecte în domeniul materialului rulant, fără a fi precizate însă cantități și sume.
Insolvența Metrorex, repusă pe tapet
Conferința de presă de la sediul Guvernului a fost un prilej pentru Cătălin Drulă și pentru a reitera ideea eficientizării Metrorex.
El a reluat teza potrivit căreia salariile sunt prea mari la această societate și că, în atari condiții, se poate ajunge la insolvență: ”La numărul actual de salariați masa salarială nu este sustenabilă. Cheltuielile sunt de 750 de milioane, iar venituri, care au fost afectate de pandemie, sunt undeva sub 200 de milioane. În vremuri normale ar fi cam 300 de milioane. (…) O companie care nu poate să-și susțină cheltuielile intră în insolvență. Până la urmă, există și legi care obligă Consiliul de Administrație la asta. Sper să nu se ajungă acolo”.
