Buget 2021. Cheltuielile de personal la minister cresc cu 30%. Beneficiari, doar o treime din angajații ministerului

Ministerul de Finanțe a dat publicității joi seară proiectul de buget pe anul 2021. Care sunt evoluțiile în sectorul feroviar, proiectele incluse, sumele alocate.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

UPDATE. Ministrul Cătălin Drulă a explicat pentru HotNews.ro că sumele în plus la capitolul cheltuieli de personal se datorează mutării salariilor Direcției Generale Organismul Intermediar Transport de pe fonduri europene pe fonduri bugetare, în condițiile în care sumele din Programul Operațional Asistență Tehnică din exercițiul bugetar 2014-2020 pentru aceste cheltuieli s-au terminat. Ministrul a indicat că aceeași situație se regăsește în toate ministerele.

Aceasta este doar o parte a adevărului, spun surse din Ministerul Transporturilor. Suma este destinată asigurării unei vieți dulci pentru o parte a angajaților Ministerului Transporturilor, în condițiile în care restul o duc modest.

„Apar multe, multe posturi la Organismul Iintermediar (O.I., adică Ministerul Transporturilor – n.red.) , care se scot repede-repede la concurs și se ocupă toate ( sau nu, dar rămân bugetate) și gata. Care posturi sunt salarizate cu +80% față de salariile celorlalți. Cei care nu sunt incluși în sistem au salarii de maxim 4.500 lei. Și muncesc de rup”, spun sursele indicate, adăugând că Direcția în cauză a fost înființată de Marcel Boloș.

Sunt cei care ascultă de cei care hotărăsc unde se duc banii, respectiv autostrăzi sau feroviar. Direcția are cam 180 de oameni (circa o treime din tot ministerul care numără 581 oameni, fără demnitari și cabinetele acestora) .

Viața este dulce. Se ajunge la câștiguri de 190 milioane lei pe lună cam cât încasează un director general la companiile de stat. Spre exemplu declarația depusă de Cătălin Costache, director al Direcției OI pentru 2019 menționează venituri mnete ale acestuia de 137 mii lei la care se adaugă 29 mii lei obținute din calitatea sa de membru CA CFR Călători.

Raportat la execuția bugetară pe anul trecut, sumele din acest an par mai mari. Față de cele prevăzute la începutul anului trecut cel mai probabil sunt mai mic dată fiind evoluția încasărilor bugetare din ultimul an. Inexplicabil însă fondul de salarii la minister crește cu 30%, deși pentru angajații companiilor se anunță vremuri grele.

Proiectul propune realizarea conectivităţii între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier şi feroviar paneuropean şi a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan- european, precum şi pe axa Est-Vest.

Coroborat cu politicile enunţate, priorităţile strategice ale MTI sunt focalizate în principal pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate într-un stadiu avansat de realizare, cu finanţare asigurată şi continuarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate în derulare, precum şi începerea de noi lucrări, astfel:

· reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T, prin finalizarea secţiunilor lipsă aferente coridoarelor pe TEN-T centrală, incluzând și acțiuni de creștere a calității serviciilor de transport feroviar;

· modernizarea gărilor și construcția de linii de mare viteză; Aici însă nu este clar ce se înțelege prin linii de mare viteză. În majoritatea țărilor UE, acestea sunt definite ca cele pe care se circulă cu peste 250 de kilometri la oră.

Achiziția de rame electrice la ARF, doar jumătate de miliard de euro

Bugetul prevede aproape jumătate de miliard de euro pentru achiziția de rame electrice. Proiectul nu a primit încă avizul UE, iar suma este mult mai mică decât cea efectiv necesară pentru cele două licitații curente de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Doar licitația de rame regionale are o valoare de un miliard de euro, fără TVA.

„Se află în pregătire mai multe proiecte majore ce vor fi transmise către Comisia Europeană în următoarea perioadă:

· Achiziție material rulant ARF (417,5 milioane euro);

· Modernizarea liniei CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră,

Lot 1: Redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod peste Argeş între Vidra şi Comana (129,8 mil euro)

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF – Connecting Europe Facility)

Finanțarea din partea UE acordată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) vizează finalizarea rețelei TEN-T centrale şi, în special, a coridoarelor rețelei TEN-T centrale, România fiind traversată de două coridoare, respectiv Orient Est-Med şi Rin-Dunăre. În termenii financiari, sectorul feroviar beneficiază de cea mai mare alocare, anume 92%; O prioritate la nivel național este eficientizarea transportului feroviar, obiectiv operațional propus a fi realizat printr-o serie de intervenții privind reabilitarea coridoarelor feroviare în scopul creșterii fiabilității transportului de marfă și a vitezelor de livrare.

Dintre proiectele care au beneficiat de finanțarea CEF, CNCF CFR SA are în implementare 11 proiecte finanțate din CEF: 3 proiecte de execuție lucrări de modernizare a căii ferate şi 8 proiecte privind realizarea unor studii de fezabilitate.

· Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului Rin- Dunăre, pentru circulația cu viteza maximă de 160 km/h; Secțiunea : Braşov – Sighişoara. Subsecțiuni: 1. Braşov – Apaţa și 3. Caţa – Sighişoara;

· Reabilitarea secțiunii de cale ferată Braşov – Sighișoara, subsecțiunea Apața – Cața;

· Modernizarea liniei de cale ferată București Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti;

· Revizuirea Studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Calafat;

· Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş;

· Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea secțiunii feroviare Predeal-Brașov;

· Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța;

· Studiu de Fezabilitate Gara de Nord Bucureşti – modernizarea dispozitivului de linii;

· Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Coșlariu – Cluj Napoca;

· Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Apahida – Suceava;

· Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată București – Craiova.

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” – SA (CNCF CFR-SA)

CNCF CFR-SA propune următoarele priorităţi strategice care sunt focalizate în principal pe:

• continuarea și finalizarea lucrărilor Coridorului IV ramura nordică, programe de eliminarea restricţiilor de viteză de pe întreaga reţea TEN-T centrală și globală cu impact direct și imediat asupra duratei călătoriei și/ sau asupra creșterii siguranței și confortului călătorilor, modernizarea sistemelor de siguranţă și centralizare, inclusiv prin proiecte de creştere a calităţii serviciilor de transport feroviar în staţiile CF proiecte de electrificare a liniilor CF lipsă din reţeaua TEN-T centrala și globală, reabilitarea și modernizarea Coridorul IV ramura sudică (Arad-Caransebes-Craiova-Calafat) și pe linia CF Ploiești Sud-Focșani-Pașcani-Iași-Frontiera, Pașcani-Darmanești-Vicșani-Frontiera;
• achiziţia de trenuri de lucru pentru activitatea de reînnoire (reparaţie capitală), reabilitare, modernizare, construire a unor elemente componente ale infrastructurii feroviare și creşterea gradului de siguranţa a circulaţiei feroviare;

• reabilitarea și modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviară a Bucureştiului ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale și depozitare amplasate în zona centurii și crearea unor noduri intermodale la capătul liniilor de transport.

Principalele obiective se regăsesc şi în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025.

METROREX SA

Principalele obiective de investiții din domeniul transportului urban cu metrou ce urmează a fi dezvoltate în perioada de timp 2021-2024 sunt :

– “Accesibilizarea staţiilor de metrou în funcţiune pentru persoanele cu deficienţe de vedere”, pentru care se propune pentru acest orizont de timp o finanțare cu credite bugetare în valoare totală de 25.000.000 lei;

– „Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon”, pentru care se propun alocații bugetare în sumă de aproximativ 310 milioane lei, din fonduri externe  nerambursabile;

– “Modernizarea instalațiilor pe magistralele I, II, III ŞI TL de metrou” pentru care se propun alocații bugetare în sumă de aproximativ 515 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile – “Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni” pentru care se propun alocații bugetare în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, din fonduri externe nerambursabile și alocații de la bugetul de stat;

– Înnoirea materialului rulant pentru care s-au încheiat contracte în sumă de aproximativ 500 milioane lei.

Sinteza programelor

• Infrastructura rutieră rămâne prioritară. Astfel, Programul de modernizare, dezvoltare, reparații, consolidare și întreținere a infrastructurii rutiere beneficiază de 5,8 miliarde lei, față de o execuție bugetară pe anul trecut de 4,8 miliarde lei, în timp ce programul de modernizare a infrastructurii feroviare și a stațiilor de cale ferata are alocat 4,1 miliarde lei față de 3,6 miliarde lei, execuția bugetară pe anul trecut.
• Programul de reparații curente la infrastructura ferată publică are alocat 41 milioane lei față de execuția de 26 milioane lei pe anul trecut.
• Programul de modernizare a mijloacelor de transport feroviar și cu metroul nu apare cu bani alocați în 2021, deși execuția bugetară pe anul trecut a fost de 260 milioane lei.
• Programul de reabilitare și modernizare a metroului București beneficiază de o alocare substanțială, de 1,04 miliarde lei față de un miliard de lei execuție bugetară anul trecut.
• Programul de asigurare a volumului de transport feroviar public de călători are alocat 1,5 miliarde lei față de 1,52 miliarde lei anul trecut, fapt explicabil probabil printr-o așteptare a Guvernului ca traficul feroviar de călători să își revină micșorând astfel nevoia de compensare.
• Întreținerea și funcționarea/ exploatarea infrastructurii feroviare publice primește 1,4 miliarde lei în acest an față de o execuție de 1,2 miliarde lei anul trecut și un miliard de lei în 2019.
• Calificarea angajaților din sectorul feroviar prin CENAFER rămâne fără finanțare, ultimul an în care au fost prevăzuți bani fiind 2018 (4,7 milioane lei).
• Lucrări de reparaţii/ modernizări ale liniilor de cale ferată (Bucureşti – Braşov, Timişoara – Arad, Bucureşti – Buzău, Bucureşti – Craiova, Paşcani – Iaşi, Bucureşti – Constanță, Bucureşti – Piteşti), pentru asigurarea unei viteze sporite şi creşterea calităţii serviciilor de transport feroviar primește 2,7 milioane lei.
• Deși are o licitație curentă pentru așa ceva, Studiul de sustenabilitate şi eficientizare a reţelei feroviare din România nu primește niciun ban.
• Electrificarea liniei feroviare Rădulești-Giurgiu Nord – Faza Studiu de Fezabilitate are alocată o derizorie sumă de 100.000 lei.
• O creștere importantă întâlnim în cazul „Implementarea măsurilor necesare asigurării funcţionalităţii sistemului ERTMS pe Coridorul IV (Frontiera-Curtici-Simeria-Sighișoara-Brașov-Predeal-Constanța), certificarea şi autorizarea punerii în funcţiune a subsistemelor feroviare”, de la 162 mii lei la șase milioane lei.
• Sistem integrat, baza de date unică şi furnizare de informaţii privind serviciul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de călători primește aproximativ 6,3 milioane lei.
• Modernizarea liniei CF Bucureşti Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontiera- Lotul 1: Redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod, peste râul Argeş între Vidra şi Comana are prevăzuți în acest an 121 milioane lei.
• Electrificarea liniei feroviare Rădulești-Giurgiu Nord – Faza Studiu de Fezabilitate are alocată suma de 100 mii lei, cu o alocare totală de 3,7 milioane lei.

Cheltuielile cu salariie la nivelul Ministerului cresc cu aproximativ 30%, deși la nivelul angajaților companiilor subordonate se anunță zile negre.