Subvențiile pentru transport în Capitală, care sunt în creștere aproape exponențială, sufocă atât bugetul local, cât și pe cel național. În plină pandemie, autoritățile locale sunt copleșite de situație, dar rămân în sfera populismului. Biletul STB este cel mai ieftin din țară, în condițiile în care ultima majorare de tarife a avut loc (atenție!) în 2008. E cel mai ieftin în valoare absolută, căci dacă facem o raportare la veniturile medii din principalele orașe, ajungem la concluzia că transportul bucureștean este aproape gratis. Club Feroviar vă prezintă, în două părți, o analiză a tarifelor de transport din București în comparație cu cele din celelalte mari orașe ale României și, în partea a doua, cu aglomerările urbane europene.
Adrian Bărbulescu
Subvenția pe care o plătește Primăria Municipiului București pentru transportul public a crescut cu 240% în ultimii cinci ani de zile, de la 515 milioane de lei în 2015 la 1,235 miliarde lei în 2020, potrivit datelor publicate recent de HotNews.ro.
În plus, municipalitatea mai are datorii de aproape un miliard de lei către Societatea de Transport București. STB a facturat anul trecut peste 1,2 miliarde de lei, sumă din care PMB a plătit doar 825 milioane. În atari condiții, STB datorează aproximativ 900 milioane lei către ANAF.
Acesta fiind tabloul general, măsura imediată ar fi, gândind strict economic, majorarea tarifului, operațiune care nu a mai fost făcută de 13 ani de zile la nivelul Bucureștiului. Nu așa gândește însă noua administrație liberală a Bucureștiului, care preferă să rămână în sfera populismului. ”Într-adevăr, prețul este foarte mic, dar atât timp cât cetățenii municipiului București folosesc transportul public în comun, Bucureștiul nu mai este sufocat. Acesta este și scopul de a avea un preț mai scăzut la transportul public, ca acesta să fie atractiv și oamenii să-și lase mașina și să nu mai creeze congestie în trafic. Problema este că dacă nu oferim calitate, cetățeanul nu își va lăsa mașina niciodată. Trebuie reglată componenta de calitate, prin achiziția de mijloace de transport noi, igienizarea mijloacelor de transport, eficientizarea rutelor, ca lumea să meargă cât mai puțin pe jos, digitalizarea și, după ce ai toate aceste date, poți să te gândești dacă e cazul sau nu să crești prețul”, a declarat pentru HotNews viceprimarul liberal al Capitalei, Stelian Bujduveanu, responsabil cu transporturile.
Astfel, administrația locală preferă să mențină tariful la un nivel ridicol și calitatea serviciului să bată pasul pe loc. În ciuda faptului că și în alte orașe oamenii utilizează transportul în comun, chiar dacă prețul biletului este, în general, de 2,5 lei, dar se ajunge și la 3 lei – cazul municipiului Oradea. De asemenea, în București găsim cea mai largă gamă de gratuități: chiar și beneficiarii de pensii speciale cu multe zerouri sunt scutiți de la plata biletului sau abonamentului STB. Toate acestea, în condițiile în care în București se consemnează cel mai mare venit mediu net din țară.
Club Feroviar a analizat sistemele de tarifare din șase mari orașe ale României, din toate regiunile țării, (plus Bucureștiul) și le-a comparat cu veniturile din județul respectiv, potrivit datelor statistice disponibile.
STB SA are cel mai ieftin bilet. Subvențiile pentru transport le dau bătăi de cap edililor
La Societatea de Transport București, prețul biletului este cel mai mic din țară – doar 1,3 lei și nu a mai fost majorat din 2008. Mic este și prețul unui bilet pe rutele preorășenești – 1,5 lei – dar și cel al abonamentului lunar – 50 de lei.
Asta în condițiile în care, de la Victor Ciorbea încoace, mai toți primarii generali au ”îngroșat” lista celor care beneficiază de gratuități. Astfel, potrivit informațiilor prezente pe site-ul STB, sunt scutite de plata taxelor de călătorie pe liniile urbane următoarele categorii de persoane:
- copiii cu vârsta sub 7 ani
- veteranii de război
- revoluţionarii şi urmaşii celor decedaţi în Revoluţia din Decembrie 1989
- persoanele persecutate din motive etnice – dislocaţi/deportaţi
- foştii deţinuţi politici
- persoanele cu handicap
- toate categoriile de pensionari cu domiciliul stabil în Bucureşti (deci și cei care primesc pensii speciale de peste 10.000 de lei – n.red.)
- elevii din învăţământul acreditat/autorizat, primar, gimnazial, liceal şi profesional, cu vârsta până la 18 ani sau până la finalizarea studiilor liceale/profesionale, care frecventează o unitate de învățământ din București
Lecția orădeană: biletul OTL costă 3 lei și lumea tot folosește transportul public
La polul opus față de STB se află Oradea Transport Local. Tariful pentru o călătorie în interiorul orașului este de 3 lei, iar un abonament pe toate liniile costă 80 de lei.
Tarifele sunt mai mari și când vine vorba de transportul periurban, prețul unui bilet putând ajunge și la 6,5 lei, cum este cazul pe ruta Oradea – Santăul Mare, de exemplu. Distanța dintre cele două localități este de 19 km. De la București la Periș sunt aproape 30 km, iar biletul la linia R443 operată de STB este de numai 1,5 lei.
În ciuda tarifului care, la prima vedere, poate părea mare, la Oradea lumea circulă cu mijloacele de transport în comun. ”Potrivit legii, unitățile administrativ-teritoriale stabilesc politica de prețuri. Noi am ales ca abonamentele să fie mai ieftine și biletele mai scumpe, pentru că încurajăm ca folosirea transportului public să fie un obicei de zi cu zi. Pe cei care călătoresc strict ocazional, pentru că li s-a stricat mașina sau au băut un pahar, nu-i influențează foarte mult prețul biletului”, a explicat pentru Club Feroviar directorul economic al OTL, Romeo Nica.
El susține, pe bună dreptate, că un serviciu bun are și un preț pe măsură. ”De ce să nu iei un preț corect pentru călătorii ocazionali din afara Bucureștiului?”, se întreabă el, referindu-se la politica tarifară a STB. Romeo Nica a explicat că, din punctul său de vedere, la București ar trebui să fie un tarif care să se situeze la media națională, echilibrat cu subvențiile pentru transport.
Compania de Transport Public Cluj-Napoca are bilete mai ieftine și abonamente mai scumpe
Spre deosebire de OTL, Compania de Transport Public Cluj-Napoca are prețuri mai mici la bilete și mai mari la abonamente.
O călătorie costă 2,5 lei (4 lei pe timp de noapte), iar un abonament lunar pe o linie – 70 de lei, pe doua linii – 95 de lei si pe toate liniile (pentru unități economice) – 138 de lei. Cînd vine vorba de transportul periurban, prețul biletului CTP poate ajunge și la 10 lei, cum se întâmplă pe relația Cluj Napoca-Corpadea (24 km).
În ceea ce privește gratuitățile, aici lista este chiar mai mare ca la București, fiind scutiți de la plată inclusiv șomerii și angajații Primăriei Cluj-Napoca. Lista completă a gratuităților poate fi consultată AICI.
La Iași, subvențiile pentru transport sunt echilibrate
Și Compania de Transport Public Iași beneficiază de subvenții, însă lista de gratuități nu este atât de stufoasă ca la București sau Cluj-Napoca. De exemplu, nu beneficiază de transport gratuit decât pensionarii care au vârsta de peste 65 ani, indiferent de valoarea pensiei, sau vârsta mai mică de 65 ani, cu valoarea pensiei de maximum 1.550 de lei. Cu alte cuvinte, polițiștii pensionați la 50 de ani cu pensie specială trebuie să-și plătească biletele sau abonamentele.
Biletul pentru o călătorie în interiorul orașului costă 2,5 lei, însă el este valabil timp de 120 de minute, indiferent de schimbarea mijlocului de transport. Pentru transportul periurban, tariful este de 3,5 lei. Abonamentul urban costă 80 de lei, iar dacă acesta este valabil și pentru cursele periurbane prețul crește la 110 lei, potrivit site-ului companiei.
Și la Craiova e mai scump ca la București
RAT Craiova are o politică tarifară aparte. Dacă biletul pentru transportul în interiorul orașului este cumpărat de la chioșc costă 2 lei, iar la șofer/vatman – 2,5 lei. Biletul pentru transportul preorășenesc are preț fix – 3 lei. Abonament unic pe toate liniile, valabil o lună, costă 65 de lei.
Facilitățile sunt mai bine reglementate ca în Capitală, fiind impuse condiții mai stricte. Elevii nu au gratuitate, ci plătesc 50%, iar pensionarii pot circula gratis doar dacă au vârsta mai mare de 70 ani sau indiferent de vârstă și cu un venit mai mic de 1.200 de lei.
Lista gratuităților și înlesnirilor la plată poate fi consultată AICI.
La Ploiești, pensionarii circulă gratis doar în anumite condiții
La TCE Ploiești, biletul costă 2,5 lei, iar abonamentul lunar valabil pe toate liniile urbane – 122 de lei.
Nici aici nu au gratuitate toți pensionarii, ci doar cei care au pensii de până la 2.100 de lei. În schimb, beneficiază de autorizații gratuite de călătorie persoanele cu domiciliul în municipiul Ploiești, fără venituri, cu vârste de peste 65 de ani la femei și 70 de ani la bărbați.
Lista completă a gratuităților și înlesnirilor la plată la transportul în comun din municipiul Ploiești poate fi consultată AICI.
În ”Republica Socială” proclamată de Radu Mazăre, subvențiile pentru transport sunt cumpătate
Pe vremea când era primar, Radu Mazăre spunea că orașul Constanța este ”Republică Socială”. Ei bine, chiar și în aceste condiții, transportul public tot este mai scump ca la București.
Un bilet pentru o călătorie cu autobuzele CTBUS (căci tramvaiele și troleibuzele au fost scoase de același Radu Mazăre) costă 1,5 lei, iar cel valabil 60 de minute pe toate liniile – 2 lei. Abonamentul lunar valabil pe toate liniile costă 125 de lei. De precizat faptul că în timpul sezonului estival, dacă te duci din Constanța în Mamaia, cu același autobuz, trebuie să validezi două bilete, ceea ce înseamnă 3 lei.
Nici aici pensionarii nu beneficiază de gratuitate, decât dacă au pensia mai mică de 2.100 de lei. Circulă gratis însă persoanele de peste 60 ani fără venituri, după cum se poate vedea AICI.
Prețul abonamentului vs venitul mediu net. Cel mai ieftin la București, cel mai scump la Constanța
Luând în calcul datele prezentate mai sus raportate la venitul mediu net aferent lunii noiembrie 2020, așa cum este el prezentat în statisticile pe județe (de menționat că INS nu furnizează date referitoare la veniturile din orașe, ci doar din județe, cu excepția municipiului București), rezultă următoarele valori:
| Oraș | Preț bilet | Preț abonament | Venit mediu | % abonament/venit |
| București | 1,3 lei | 50 lei | 4.289 lei | 1,16 |
| Oradea | 3 lei | 80 lei | 2.744 lei | 2,91 |
| Cluj-Napoca | 2,5 lei | 139 lei | 4.058 lei | 3,42 |
| Iași | 2,5 lei | 80 lei | 3.305 lei | 2,42 |
| Craiova | 2 lei | 65 lei | 3.111 lei | 2,09 |
| Ploiești | 2,5 lei | 122 lei | 3.124 lei | 3,90 |
| Constanța | 1,5 lei | 125 lei | 3.078 lei | 4,06 |
Se poate observa de aici că, de fapt, cel mai scump transport îl plătesc constănțenii, iar cel mai ieftin – bucureștenii, dacă este să luăm în calcul prețul abonamentului lunar.
De aici se pot constata și diferitele politici tarifare. Unele orașe, cum ar fi Oradea, încurajează cumpărarea de abonamente, în vreme ce altele, cum ar fi Constanța sau Cluj-Napoca – călătoriile ocazionale. În orice scenariu însă, bucureștenii plătesc cel mai ieftin transport în comun.
Nu am inclus în acest calcul și Metrorex, deoarece Bucureștiul este singurul oraș din România care are metrou. Chiar și cumulând abonamentul STB (50 de lei) cu cel Metrorex, procentul din venit este de 2,79%, mai ieftine fiind, în acest scenariu, doar Iași și Craiova.
Cât privește Metrorex, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, s-a arătat recent nemulțumit de subvențiile pentru transport în creștere, care se plătesc de la bugetul național, cu toate că asigură transportul local în București. Aici, problema nu este prețul biletului (2,5 lei), ci creșterea cheltuielilor cu forța de muncă.
