Ultima găselniță. Autoritatea pentru Reformă Feroviară cere participanților la licitația pentru achiziția a 40+40 de rame regionale, cea mai importantă licitație de material rulant din România și una dintre cele mai importante licitații din fonduri publice din prezent din țara noastră, să prezinte softul folosit la calculul de energie electrică. Aceasta deși astfel de softuri pot fi proprietatea altor firme decât cele participante la licitație și sunt secrete comerciale, subiecte ale drepturilor de proprietate intelectuală.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Cerințe ciudate la licitația de achiziție a până la 80 de trenuri electrice regionale de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Instituția în cauză în doi ani nu a fost în stare să utilizeze banii puși la dispoziție de către Uniunea Europeană pentru modernizarea parcului rulant de călători însă acum a găsit o nouă chichiță, un cui al lui Pepelea, prin care să prelungească desemnarea câștigătorului și semnarea contractelor de achiziție.
Pornind de la o motivare a Curții de Apel București prin care se cere ARF să reanalizeze consumul energetic al ramelor ofertate de cele trei firme/asocieri, ARF cere acestora să transmită modalitatea detaliată de consum energetic și parametrii luați în calcul la consumul de energie. Totul bine până aici și logic, însă firmele mai trebuie să prezinte și „algoritmul soft de calcul pentru determinarea consumului de energie și trasare a diagramelor respective”.
Problema este însă că „algoritmul soft de calcul, cum îl numește ARF, este de fapt codul – sursă al programului care uneori este realizat „in house” de către producători însă alteori nu, caz în care proprietatea acestuia nu le aparține. „Suntem utilizatorii acestui soft, nu dezvoltatorii lui”, spun reprezentanți ai unor firme din licitație.
Teatru ieftin: Miniștrii îl critică pe Gavrilă de ochii lumii, dar îl păstrează
Istoria consumului energetic al ramelor, parametru care intră în calculul costurilor de exploatare ale ramelor, este una veche. ARF a stabilit o metodologie de calcul a acestui consum care a fost însă contestată de către unii dintre participanți. O decizie a CNSC a obligat ARF să clarifice modalitatea de calcul a consumului. Instituția a stabilit o nouă metodologie prin aplicarea căreia consumul declarat de unul dintre participanți a scăzut cu 30%, fapt contestat de ceilalți doi. Modificarea a fost explicată prin schimbarea regimului de exploatare a trenurilor (opriri, utilizări ale instalațiilor de condiționare a aerului, viteze de parcurs etc). O decizie din toamnă a Curții de Apel a obligat ARF să păstreze modalitatea inițială de calcul obligând însă ARF să detalieze suplimentar cu ofertanții consumurile.
Decizia Curții de Apel din toamnă nu a fost însă una clară. Aceasta a deschis calea unei noi evaluări a ofertelor, urmată de noi contestații, acțiuni în Justiție sau poate chiar suspendări ale procedurii. Sentința din noiembrie a menționat că măsurile autorității contractante trebuie luate cu respectarea, printre altele, a „considerentelor prezentei decizii”. Ori, considerentele deciziei au fost necunoscute până recent, când instanța a redactat motivarea deciziei sale.
Licitația împlinește vârsta de doi ani
Licitația a fost lansată pe data de 3 aprilie 2019, cu aproape doi ani în urmă. Obiectul acesteia este 40 de trenuri electrice regionale RE-R, cu posibilitatea suplimentării cu încă 40 de rame electrice. Valoarea estimată se regăsește în intervalul: 1,7 miliarde lei, fără TVA, contravaloarea a 40 rame cu 15 ani mentenanță, 4,55 miliarde lei, fără TVA lei pentru 80 trenuri cu 30 ani mentenanță. Până la termenul limită din 19 iulie 2019, ARF a primit trei oferte, respectiv de la Alstom Ferroviaria SPA, CRRC Qingdao Sifang şi Siemens Mobility. Noile rame vor circula cu viteză maximă de 160 km/h. Finanțarea proiectului urma să fie asigurată din Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM , iar cofinanțarea este asigurată de la bugetul de stat.
Finanțarea proiectului din surse nerambursabile europene pare din ce în ce mai puțin probabilă.
Sindicatele feroviare spun că s-au „evaporat” din proiecte sute de rame sau vagoane care puteau fi achiziționate prin fonduri europene și că la nivelul Autorității pentru Reformă Feroviară lipsesc studiile de fezabilitate necesare finanțării achizițiilor din fonduri nerambursabile.
”Se știe că finanțarea cu fonduri europene pentru achiziția de Rame Electrice Regionale se face numai după ce există la ARF un studiu de fezabilitate împreună cu o cerere de finanțare”, spun reprezentanții Federației Sindicatelor din Transporturile Feroviare din România.
Ei afirmă în scrisoarea adresată Reprezentanței Comisiei Europene la București că fosta conducere a Ministerului Fondurilor Europene (instituție condusă de Marcel Boloș în vechea guvernare) le-ar fi spus că în două Programe operaționale pe perioada 2021-2027 sunt prevăzute la achiziție aproximativ 200 de trenuri noi. În Programul de Reziliență mai apar doar 39 de trenuri.
Sindicatele cer sprijin pentru obținerea unei liste unice, care să conțină toate achizițiile de material rulant motor. Achizițiile de rame electrice regionale și inter-regionale, anume RE-R și RE-IR au rămas la nivel de proiect, acuză sindicatele adăugând că o soartă similară a avut-o proiectul fostului ministru Lucian Șova de achiziționare a unor automotoare rulate în 2018.
Licitația de rame regionale, șanse doar până în iunie
Evoluțiile din procedurile de achiziții derulate de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară, instituția condusă de Gigi Gavrilă, confirmă temerile sindicatelor.
„Prima licitația e pe POIM. UE a dat derogare șase luni (la atribuirea contractului – n.red.) din cauza pandemiei. Prin urmare, contractul se poate semna până în iunie. Pe POIM aveam 650 de milioane, dacă va fi semnat contractul de rame regionale cheltuim ceva, dacă nu, nu primim nimic. Cealaltă pe rame inter-regionale nu mai are cum pe POIM, trebuie pusă pe Planul de Reziliență. Nici acolo nu a vrut să o bage Guvernul, noroc că a trimis înapoi UE spunând că <nu puteți face doar autostrăzi>. Pe reziliență, contractele trebuie semnate în doi-trei ani, iar banii cheltuiți în cinci. Noi nu suntem în stare să semnăm”, spune un cunoscător al licitației de material rulant.
În tot peisajul destul de complicat al acestor licitații, mai trebuie luat în calcul un element. Este vorba de declarația recentă a oficialilor români, potrivit căreia firmele din China nu au ce căuta în România la licitații majore finanțate din fonduri publice, in cazul de față fiind vorba de compania chineză CRRC, participantă la ambele licitații de rame electrice.
