Achizițiile de material rulant din fonduri europene și bugetare – ratate de fostul Guvern ai cărui membri se găsesc și în actuala formulă de guvernare – și situația drepturilor salariale, inclusiv legea Statutului Personalului Feroviar, sunt principalele nemulțumiri ale sindicatelor din transporturi feroviare care în data de 24 ianuarie, Ziua Unirii, vor picheta mai multe instituții autohtone și străine.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
„Suntem nemulțumiți pentru că în PNRR (Programul Național de Redrsare și Reziliență – n.red.) sunt trecute doar 39 Rame electrice noi a fi achiziționate pentru transportul feroviar de călători din România şi nu am văzut alte proiecte pe fonduri europene deşi există două Programe operaţionale în care se pot achiziționa trenuri noi pentru transportul feroviar de călători din România”, spune Maxim Rodrigo de la Federația Sindicatelor din Transporturile Feroviare din România. El face referire la POIM, programul operațional Infrastructură Mare (care a expirat în 2020 cu o prelungire de 1-2 ani) și la POT (Programul Operațional Transporturi care a început în 2021).
„Avem ARF degeaba pentru că a pierdut achiziția celor 100 trenuri noi pe POIM în exercițiul financiar 2014-2020, iar acum în 2021 nu are proiecte europene pentru alte 200 trenuri noi pe fonduri europene. Şi este normal ca ceferiştii să fie foarte nemulțumiți”, spune el. De altfel, instituția condusă de Gigi Gavrilă are în derulare două licitații de cel puțin de trenuri (până la 120 de unități) însă nu a încheiat niciuna.
Se ridică întrebarea legitimă: dorește cu adevărat Autoritatea pentru Reformă Feroviară să încheie cu succes aceste licitații? Sindicatele cer Guvernului să prezinte exact situația proiectelor de achiziții de material rulant, anume număr de unități propuse spre cumpărare, sursa finanțării, programul operațional în care se va face achiziția.
Situația drepturilor salariale, altă nemulțumire
Sindicatele sunt nemulțumite și de soarta unor legi și prevederi care prevăd drepturile lor în contextul declarațiilor premierului Florin Cîțu, conform cărora astfel de legi vor fi susținute doar dacă au sustenabilitate bugetară.
„Ceferiştii sunt foarte nemulțumiți pentru că după o ședință de guvern prim-ministrul a declarat că a solicitat la toate ministerele să îi dea toate legile cu impact bugetar până la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și va vedea ce va face cu ele. În cazul acesta, la Ministerul Transporturilor este și Legea 195/2020 (legea Statutului Personalului Feroviar – n.red.) cu valabilitate de la 7 martie 2021 cu impact bugetar, de exemplu la CFR CĂLĂTORI. După calculele noastre, ale FSTFR ar trebui să fie o creștere de salariu de 12% şi de la 1 septembrie 2021 o creștere salarială de 22,3% şi am aşteptat 30 ani să avem L195/2020 și acum când intră în vigoare să ni se spună că nu s-ar putea să nu se aplice şi considerăm că ar fi o nedreptate imensă pentru salariaţii de la CFR CĂLĂTORI, mai ales că aplicarea L195/2020 nu ar avea impact bugetar pe 2021 faţă de anul 2020.
Aplicarea legii Statutului micșorează numărul de personal și cheltuielile
Aceasta deoarece CFR CĂLĂTORI a început anul 2020 cu 13.000 salariați și începe anul 2021 cu 12.000 salariați. Dacă se aplică prevederile L195/2020, CFR CĂLĂTORI va rămâne la circa 10.000 salariați din septembrie 2021 și astfel nu ar fi o concediere colectivă cum se vorbește, dar este o scădere a numărului de salariați datorită pensionărilor şi în majoritatea cazurilor a necompletării posturilor vacante şi deci aplicarea L195/2020 la CFR CĂLĂTORI nu ar avea un impact bugetar în plus față de anul 2020. Şi asta vrem să le explicăm Ministrului Transporturilor, Ministrului Finanţelor și prim-ministrului României şi să îi solicităm să lase L195/2020 să se aplice așa cum este prevăzut în lege, respectiv de la 7 martie 2021”, spune Maxim Rodrigo.
1,6 milioane oameni plătiți cu salariul minim
Nemulțumirea sindicatelor feroviare se suprapune cu cea a celor din Cartel Alfa. Situația forței de muncă din România nu este una dintre cele mai fericite, potrivit prezentărilor făcute de Cartel Alfa. Ei susţin că în distribuţia salariilor din România se regăsesc 1,6 milioane lucrători cu normă întreagă la nivelul salariului minim, însă ceea ce este şi mai îngrijorător, jumătate din totalul lucrătorilor au salarii sub 2700 lei brut, valoarea care depăşeşte cu foarte puţin salariul minim. Liderii sindicali cer ca Guvernul să respecte prevederile legii coşului minim de trai decent în stabilirea salariului minim garantat în plată, cât şi a prevederilor salariului minim european.
