Nu e banc Radio Erevan. Cele 30,4 miliarde euro alocate României prin Programul Național de Redresare și Reziliență sunt de fapt doar 13,7 miliarde euro (sume nerambursabile, restul fiind împrumuturi ramursabile), iar proiectele de infrastructură de transport cuprinse în acesta sunt extraordinare, dar o parte a acestor proiecte trebuiau deja implementate, fiind parte a Programului Operațional Regional sau Infrastructură Mare. Un semnal de atenție a fost tras vineri de către Corina Crețu, parlamentar european și fost comisar al CE.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Planul Național de Redresare și Reziliență conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp. Aceste proiecte trebuiau oricum implementate, cu sau fără această pandemie, spune Corina Crețu într-o postare de vineri pe pagina sa de socializare.
„Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator – așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară. Chiar sper ca acest document să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare. Îmi pare rău, dar forma în care acesta a fost lansat ieri este foarte generală. Cred că trebuie să evităm politizarea acestei dezbateri publice, dar trebuie spus adevărul: multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”, spune ea (linkurile îi aparțin).
Lista proiectelor e lungă, însă pe partea de infastructură feroviară regăsim:
Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane EUR /
https://bit.ly/39jL5MvPotrivit termenelor impuse Statelor Membre, Guvernele naționale sunt obligate sa depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan, spune fostul comisar UE.
„Nu pot decât să sper că negocierile între Statele Membre vor fi deblocate cât mai curând, astfel ca noi, în Parlamentul European, să putem aproba sumele în ansamblul lor, precum și pentru fiecare stat în parte. Foarte important de menționat este și faptul că cei 30,4 miliarde EUR trebuie cheltuiți de România în 4 ani. Din această sumă, granturile nerambursabile sunt de doar 13,7 miliarde EUR, iar împrumuturile sunt de 16,6 miliarde EUR”, afirmă ea.
O îndatorare suplimentară a României
„Din punctul meu de vedere, ar trebui lansată o largă dezbatere națională, mai ales cu specialiști din sfera economică, oameni care să își exprime punctul de vedere în legătură cu oportunitatea îndatoririi suplimentare a României.
Voi urmări constant, în calitate de Membră a Parlamentului European, toate aceste aspecte, în primul rând evoluția negocierilor asupra Mecanismului, precum și stabilirea Regulamentelor prin care banii alocați pot fi atrași pentru proiecte concrete – acestea vor fi subiectele aflate pe agenda noastră în ședința Comisiei pentru Politică Regională de săptămâna viitoare”, spune ea.
Problema îndatorării ridicată de Corina Crețu este una reală. Dacă lucrurile continuă în ritmul de astăzi, vom ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB, iar finanţarea ar fi tot mai problematică. De aceea, corecţia macroeconomică trebuie să înceapă în 2021, spune Consiliul Fiscal, potrivit Zf.ro care face o analiză disponibilă aici.
La finalul lui septembrie 2020, datoria publică a României a ajuns la 451 de miliarde de lei, adică 42,9% din PIB. În decembrie 2019, datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.
Ministerul Finanţelor a mai împrumutat marţi de pe piaţa externă 2,5 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani şi 1 miliard de euro pe 9 ani.
Datoria publică a României este formată din datoria în lei şi datoria în valută, respectiv euro sau dolari. Datoria publică este diferită de datoria externă, care include numai datoria în valută, atât cea publică, adică a statului, cât şi cea privată, a companiilor şi băncilor. Datoria externă a ajuns la 117 miliarde de euro.
În șapte ani am absorbit sub 30% din fondurile UE
Și nu în ultimul rând persistă semne de intrebare asupra capacității administrației publice de a absorbi fondurile disponibilizare prin PNRR. Astfel în ultimul an al exercițiului financiar al UE 2014-2020 gradul de absorbție pe programele Regional și Infrastructură Mare (POR și POIM) se află la un dezamăgitor procentaj sub 30%, potrivit datelor prezentate de către Ministerul Fondurilor Europene.
Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane EUR / https://bit.ly/37jMn7I și 2018, 1,3 miliarde EUR / https://bit.ly/2V5iGBw
