Procedurile pentru refacerea Podului Grădiștea au mai parcurs o etapă importantă, în vederea redeschiderii circulației pe cea mai veche cale ferată din Principatele Unite, București-Giurgiu. La o zi după ce Ministerul Dezvoltării a aprobat proiectul, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică indicatorii tehnico-economici.
Adrian Bărbulescu
Podul de la Grădiștea, peste râul Argeș, s-a prăbușit la inundațiile din 2005, iar de atunci patronii firmelor de microbuze și autocare realizează profituri la care altfel nici nu ar fi îndrăznit să spere. După un deceniu și jumătate însă, aceștia își văd veniturile amenințate, din moment ce ziua în care se va redeschide circulația feroviară pare a fi tot mai aproape.
Linia ferată București-Giurgiu, parte a Coridorului IX Pan-European
Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost publicat, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea liniei CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră. Lotul 1: Redeschiderea circulației feroviare pe pod, peste râul Argeș între Vidra și Comana”, lucrare de utilitate publică de interes național.
Linia de cale ferată Bucureşti Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră este parte a reţelei centrale TEN-T şi este situată pe ruta Coridorului IX Pan-European (Helsinki – Vyborg – Sankt Petersburg – Pskov – Gomei – Kiev – Ljubashevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandropoulis), parte componentă a reţelelor AGC, AGTC şi T.E.R. Este vorba de o conexiune feroviară importantă, în cadrul reţelei CFR, deoarece preia traficul internaţional european de pe cele 2 coridoare centrale de pe teritoriul României şi face legătura între Coridorul Rin – Dunăre (fostul Coridor IV) şi ţările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei.
În momentul de față, starea tehnică a liniei este precară, din cauza subfinanţării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Viteza maximă permisă de geometria actuală a traseului pentru trenurile de călători sau de marfă este cuprinsă între 60 și 100 km/oră pe tronsonul Jilava – Giurgiu Nord.
Refacerea Podului Grădiștea, esențială pentru reducerea duratei călătoriei București-Giurgiu
Localităţile de pe linia 103 nu au în prezent o conexiune feroviară directă către Bucureşti. Durata călătoriei pe ruta Giurgiu-Bucureşti a crescut foarte mult – în unele cazuri chiar și la trei ore – din cauza rutei ocolitoare prin Videle.
Și transportul de mărfuri a pierdut clienţi importanţi şi categorii de materiale transportate în mod tradiţional pe calea ferată. Criza economică din ultimii ani a adus şi mai multe scăderi. Întârzierile trenurilor de marfă, durata lungă şi incertă a transportului şi costurile ridicate au dus la scăderi masive ale volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. Persistenţa acestei situaţii conduce la o distribuţie inegală a traficului, în urma căreia rezultă creşteri ale aglomeraţiei, în special pe coridoarele principale trans-europene şi în interiorul oraşelor.
Afacerile giurgiuvene vor fi impulsionate de refacerea Podului Grădiștea
Dincolo de creșterea mobilității persoanelor și migrarea de la transportul rutier către cel feroviar, prin refacerea Podului Grădiștea se urmărește și atragerea de investitori şi capital în vederea dezvoltării mediului de afaceri.
În municipiul Giurgiu se desfăşoară activităţi economice în Parcul industrial şi tehnologic – Giurgiu Nord, în Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius, dar şi în hub-ul trimodal High Performance Green Port – „Portul verde şi de înaltă performanţă”.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții
Proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.
Vor fi reconstruite următoarele poduri de cale ferată:
– pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea, care asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeș. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m.
– pod km 18+265 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.
– pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m
– pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.
Eșalonarea investiții se va face relativ egal pe parcursul a doi ani de zile, cât este preconizat să dureze lucrarea. Lungimea traseului este de 12,02 km și cuprinde două viaducte și patru poduri.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA va semna în următoarele zile contractul pentru execuția lucrărilor cu compania austriacă Porr Construct, câștigătoarea licitației.
