Compania elenă Aktor a pierdut marți procesul la Curtea de Apel București în care cerea să i se recunoască o calitate de lider la proiectul metroului din Doha, ceea ce ar fi dus la calificarea sa in prima etapă a licitației pentru metroul M6 1 Mai – Tokyo (zona Băneasa).
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Prin acțiunea care i-a fost respinsă marți, Aktor a cerut să i se recunoască o calitate de lider la proiectul metroului din Doha, Qatar, cu o valoare de trei miliarde de euro, de peste 10 ori mai mare decât cea a metroului din nordul Capitalei (aproximativ 250 milioane euro).
Aktor a avut la Doha o participare de 33%, respectiv un miliard de euro. Legislația românească spune că liderului unei asocieri trebuie să i se recunoască la capitolul experiență similară întregul proiect, ceea ce ar fi propulsat firma elenă pe un loc eligibil la precalificări, în detrimentul unei companii turcești. Deși proiectul a fost prezentat pe situl propriu ca unul gestionat de Aktor, iar această firmă a avut cea mai mare parte a lucrărilor din țara arabă, Metrorex nu a recunoscut întreaga lucrare.
Inițial, participarea Aktor la proiectul din Qatar nu a fost recunoscută deloc, iar după ce firma a câștigat la CNSC i s-a recunoscut doar o treime. Acțiunea la Curtea de Apel a fost menită să ducă la o acceptare a întregului proiect drept experiență similară pentru Aktor. După primirea motivării, firma elenă va decide ce pași pot fi făcuți pentru apărarea intereselor sale.
Firmele protejate de statul chinez, favorizate de sistemul licitației
Licitația pentru M6 pare a fi pornită cu stângul de către Metrorex. Practic, fosta conducrere a Metrorex a conceput un sistem în care se punctau în faza de precalificare firmele care au obținut cele mai mari cifre de afaceri și au realizat cele mai voluminoase lucrări de infrastructură. În mod evident, câștigătorii acestor criterii cantitative și nu calitative de calificare au fost firme chineze beneficiare ale unor importante contracte acordate de statul chinez. Aceasta în pofida faptului că firma clasată pe primul loc se află sub sancțiunile Statelor Unite pentru lucrări de infrastructură militară sub patronajul statului chinez derulate în Marea Chinei de Sud, după cum a explicat Club Feroviar aici. O altă firmă care a fost scoasă din joc a fost Astaldi, realizatoarea unei părți din lucrările M5 Drumul Taberei – Eroilor.
Riscul pierderii banilor
Toate aceste decizii și măsuri discutabile ale Metrorex au loc în contextul în care România poate pierde fonduri europene și japoneze destinate proiectului.
„Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect.
Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere (…) Dar, dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare. În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane (…) În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului.
Deocamdată însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare. Sper ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”, scria la mijlocul acestei luni pe pagina sa de socializare, Corina Crețu, fost comisar european.
(D.C)
